22 May 2018

Sătmăreanul care a fost cotat ca unul dintre cei mai importanţi istorici ai matematicii secolului al XX-lea

Filed under: Locale |

Imre Toth a fost una dintre cele mai importante personalităţi pe care le-a dat Sătmarul, el excelând în domenii precum filosofia,  istoria matematicii şi filologia.

Imre, fiul lui Abraham Róth, s-a născut în 26 decembrie 1921 la Satu Mare şi a murit la 11 mai 2010 la Paris. Şi-a schimbat numele de familie în Tóth în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a-şi ascunde originea evreiască. Tatăl său, Abraham Roth, germanofil convins, fusese ofiţer în armata austro-ungară şi luptase în Primul Război Mondial pe frontul din Italia. Tóth a supravieţuit Holocaustului (ca singur membru al familei sale) în mod paradoxal, deoarece fusese membru al Rezistenţei comuniste anti-naziste şi fusese condamnat la 6 ani de închisoare, iar deţinuţii evrei urmau să fie deportaţi ceva mai târziu decât populaţia evreiască civilă. La data de 6 iunie 1944 a fost dus împreună cu alţi deţinuţi la un tren cu care urmau să fie deportaţi în lagăre de exterminare, dar cu puţin timp înainte ca trenul să plece a fost oprit de către un ofiţer maghiar care auzise de debarcările din Normandia şi considera că războiul este pierdut; deţinuţii au fost duşi înapoi în închisoare. După război, Toth a studiat matematica şi filosofia la Universitatea din Cluj, predând apoi între 1949 şi 1968 filosofia şi istoria matematicii la Universitatea din Bucureşti.

Ca urmare a evenimentelor din Ungaria din 1956 Toth a fost exclus din Partidul Muncitoresc Român în 1958, lucru ce i-a afectat cariera universitară. La începutul anilor 1970 a hotărât să rămână în Germania, după ce fusese profesor invitat la Frankfurt am Main (1969-1971) şi Bochum. În 1971 a fost numit profesor de istoria ştiinţei la Universitatea din Regensburg. A devenit profesor emerit în 1990, după care a trăit la Paris.. A lucrat ca cercetător ştiinţific invitat la Ecole Normale Supérieure şi la Institute for Advanced Study. Printre cele mai importante studii şi cărţi ale sale se numără “Das Parallelenproblem im Corpus Aristotelicum” (Problema paralelelor în Corpus Aristotelicum, 1967), “Ahile. Paradoxele eleate în fenomenologia spiritului” (Editura Ştiinţifică, 1969), “Gott und Geometrie. Eine viktorianische Kontroverse” (Dumnezeu şi geometria. O controversă victoriană, 1982), “I paradossi di Zenone nel Parmenide di Platone” (Paradoxurile lui Zenon în “Parmenide” de Platon, 1994), “Palimpsest” (ed. rom. Humanitas, 1995), “Aristotele e i fondamenti assiomatici della geometria” (Aristotel şi fundamentele axiomatice ale geometriei, 1997), “Être Juif – après l’Holocauste” (A fi evreu după Holocaust, 1999).Ultima sa lucrare, apărută în 2010 în franceză, se intitula “Libertate şi adevăr”.

“A fi evreu după Holocaust”  ar trebui să fie cunoscută de oricine este cât de cât interesat de temele culturale şi intelectuale majore, pentru că răstoarnă multe stereotipii şi clişee, ne face să ne îndoim de lucruri pe care credeam că deja “le ştim”. Textul de nici 100 de pagini al lui Imre Tóth (iniţial o comunicare susţinută în 1997 la un colocviu dedicat Shoah-ului la Napoli) abundă în formulări memorabile, dar mai important este că absolut fiecare afirmaţie este argumentată convingător, iar argumentele se înlănţuiesc logic spre tulburătoarea concluzie finală (deşi textul face multe referiri la Dumnezeul unic, autorul are totuşi o formaţie ştiinţifică – de aici, presupun, rigoarea argumentaţiei sale –, este un adept al hegelianismului şi al Raţiunii în linia lui Spinoza – “puterea intelectului sau Libertatea umană”, conform “Eticii” acestuia –, şi dacă citim cu atenţie tocmai aceasta este raportarea sa la Dumnezeu). Este una dintre cele mai dense cărţi raportând forţa ideilor conţinute la numărul redus de pagini. Mai rar un text despre Holocaust care a punctat atât de bine semnificaţia istorică a acestui eveniment, ceea ce-i asigură unicitatea şi i-o va asigura până la sfârşitul civilizaţiei umane, fără a se feri însă să aibă o abordare inedită şi provocatoare, contrariantă poate pentru mulţi dintre cei care vor citi, fie ei evrei sau neevrei.

Nicolae Ghisan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *