10 December 2018
Festivalul Berii Artizanale

SEMNALE DE ALARMĂ DEMOCRATICE

Filed under: Editorial |

Încet, încet ,ne reîntoarcem la perioada “ de tristă amintire” în care NU era voie să vorbeşti prea multe despre viaţa juridică şi politică ? Mai nou, nu prea avem dreptul să formulăm “întrebări incomode”, iar dacă “te bagi în seamă”, pentru a preveni efectele negative ale unor interese supranaţionale, rişti să fii sancţionat oficial sau neoficial ? Sunt din ce în ce mai rare minţile curajoase, care au viziunea perspectivei economice şi capacitatea de a evalua în mod corect soluţiile binevoitoare ale altruiştilor. Mai nou, unii jurnalişti incoruptibili, neaserviţi, au curajul de a dezvălui nişte adevăruri, pe care acum 10 ani nu ar fi avut curajul nimeni să le spună pe un post de televiziune. Apropo, o fi adevărat ? De-a lungul vremii postdecembriste, românii au avut parte numai de conducători-marionetă „plantaţi de forţe din afara ţării?”. Chiar dacă aceste adevăruri se spun „în gura mare” în public, nu e nimeni interesat să se autosesizeze pentru a constata dacă acestea sunt false sau adevărate ! Este de-a dreptul uimitor să afli diferite „poveşti adevărate”, care au fost ţinute la „naftalină” ani de zile, dominate de Frică. Când ţi-auzi numai cuvintele egocentrismului tău, pigmentat cu stropi acizi de paranoia, nu mai e loc de observaţiile benevoitoare ale celuilalt. Observaţii, care ar trebui, în mod NORMAL, „procesate” şi evaluate în mod obiectiv.

Mi-e dor de un mediu intelectual în care comunicarea publică şi interpersonală să fie asemănătoare cu scăldatul din vremea copilăriei în râul de la marginea satului sau în valurile Mării Negre. Suntem tentaţi în permanenţă să judecăm efectele rezultate în urma relaţiilor interumane, fără să luăm în considerare cauzele ! Suntem comozi şi trebuie să recunoaştem că este foarte greu să demarezi o anchetă profesională pentru a putea afla adevărul „gol-goluţ” existent în cauzele care au generat în societatea noastră democratică efecte pozitive sau negative… În spatele unor “ femei puternice sau al unor bărbaţi puternici” se află şi ideile strălucitoare ale unor bărbaţi inteligenţi sau femei inteligente, însuşite în mod fraudulos. Ulterior, astfel de “ femei puternice şi bărbaţi puternici” ies în faţa oamenilor pentru a spune că sunt ideile lor…Sătui de-atâta degringoladă economică, “scandaluri publice” şi lipsă de respect pentru cei mai buni meseriaşi şi specialişti, mare parte din populaţia Romnâniei “ s-a mutat în altă ţară”.

Atenţie! Paranoia (“Boală mintală cronică, care se manifestă prin idei fixe, prin susceptibilitate și orgoliu exagerat, prin mania persecuției…” – def. DEX) a invadat creierul unor semeni, care “circulă” liberi prin minţile noastre supuse, răbdătoare sau tolerante. Mulţi români îndură aceste “persecuţii” umilitoare, iar cei care nu mai rezistă durerii pleacă şi ei în cele mai îndepărtate ţări. “Nu din cauză că nu şi-ar iubi ţara !”. Măreţia creaţiei lui Dumnezeu există pretutindeni pe pământ ! Cei care o percep sunt nemaipomenit de fericiţi. În zilele noastre, la noi se întâmplă multe lucruri ciudate. De pildă, tu eşti prietenul meu…Dacă tu eşti prieten cu duşmanul meu, atunci vei deveni şi tu duşmanul meu. O fi corectă logica ? Oamenii te pot aprecia pozitiv, după identificarea ta cu nevoile lor cinstite sau necinstite. Vai, cât de mare şi preţios, “aflat pe cale de dispariţie” în România, a ajuns cuvântul CINSTE. Restul sunt regii de culise, dar cum rămâne cu liniștea conștiinței tale ? Ce-i drept, mai circulă prin popor şi aceste cuvinte nemiloase: “Pe cine interesează ?” sau cele clasice… ” Cine poate, oase roade!”. Am văzut foarte mulţi români nefericiţi, care se uită la „fiecare leuţ” înainte de a cumpăra „de-ale gurii” dintr-un supermarket. „ Avem di tăte!”, ce-i drept, dar sunt două feluri de cumpărători: „…unii care se uită la preţuri şi alţii, care pun de toate în coş fără să se uite la preţuri…”. Unii politicieni doresc să reindustrializeze România, după 29 de ani de la Revoluţie. Oamenii din popor mai spun „pe la colţuri”, cu voce scăzută: „Bine, bine, dar cum rămâne cu „şmecherii”, care au distrus industria românească şi-au vândut-o la fier vechi?!”. Da’ cine să-i audă, d-le ?!

Când apare printre voi un om de geniu…nu ştiţi ce să faceţi cu el, motiv pentru care îl subestimaţi şi vi se pare incomod pentru că nu-l înţelegeţi…numai după ce moare! În istoria omenirii avem exemple cu nemiluita, care culminează cu Iisus Hristos…pe care l-aţi răstignit, iar pe alte genii le-aţi ars pe rugul prostiei mediocrităţii.

Dumitru Ţimerman

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *