14 August 2018
Festivalul Berii Artizanale

Prin ce transformări a trecut plasa Carei după Tratatul de la Trianon

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Evenimentele istorice care au marcat această zonă trebuie studiate şi trebuie analizate repercursiunile schimbărilor de putere în structura etno-confesională a localităţilor din Plasa Carei.

Începând de la Trianon (1920), Plasa Carei a trecut prin numeroase schimbări teritorial-administrative, care în mare măsură au afectat populaţia. Dacă în anul 1848, în comitatul Satu Mare s-a introdus sistemul autonom al judeţelor, prin legea XVI datorită constituirii Statului DualistAustro-Ungar, în anul 1886 are loc organizarea definitivă a administraţiei. Localităţile rurale au fost împărţite în comune mari, care au inclus unul sau mai multe state micişi comune alcătuite dintr-un singur sat.Atât comunele mari, cât şi comunele mici au avut organizaţii comunale, prin care se înţeleg consilii proprii sau judecătorii proprii.


În ceea ce priveşte Plasa Carei, prima sa organizare ca plasă datează din 1 octombrie 1877, prin Regulamentul de Organizare al Judeţului Satu Mare, întocmit şi votat de Adunarea Generală a Congregaţiei Judeţului Satu Mare. După Primul Război Mondial, prin tratatul de la Trianon, din vechiul teritoriu al plasei s-au tăiat comunele Merk, Vallaj şi Peneszlek. Între 1920-1926, judeţul Satu Mare a cuprins 220 de comune care au fost grupate în 8 plase: Baia-Mare, Baia-Sprie, Careii-Mari şi un oraş cu municipiu, Satu Mare.

În urma legii pentru unificare administrativă din anul 1926, Plasa Carei trece la judeţul Sălaj. În ceea ce priveşte Administraţia în România de după Trianon, până în anul 1950, localităţile sunt împărţite în comune rurale şi comune urbane, astfel încât comunele rurale au fost alcătuite din mai multe sate, sau dintr-un singur sat, dacă acesta a fost capabil să suporte cheltuielile administrative. Cele două războaie mondiale au afectat grav populaţia rurală din Plasa Carei, în anul 1920, ea a crescut faţă de anul 1910 cu doar 703 persoane.În cazul oraşului Carei, populaţia a scăzut cu 81 de persoane. Aceasta se datorează mortalităţii ridicate în rândul soldaţilor, pierderile fiind mai mari decât în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iar drept consecinţă şi natalitatea a fost mult mai scăzută.


Între anii 1924-1925 s-au format pe teritoriul plasei colonii cu populaţie venită din Munţii Apuseni, sau din alte localităţi a judeţului Satu Mare. Dacă în această perioadă migrările din Transilvania în România au fost mai frecvente, decât migraţiile din România în Transilvania, începând din anul 1945, acest raport s-a schimbat, accentuând migraţiile din România în Transilvania, în special în rândul populaţiei române.
Un impact deosebit de important asupra evoluţiei demografice din Plasa Carei l-a avut factorul economico-social. Într-o zonă în care majoriatatea populaţiei a lucrat în domeniul agriculturii s-a declanşat criza agrară şi totodată posibilitatea de emigrare în America, din această cauză mulţi au părăsit aceste localităţi,reîntorcându-se doar o mică parte din cei plecaţi.

Conform datelor prezentate de Ioan Bolovan, între anii 1899-1914, un număr de 382.045 de persoane au părăsit Transilvania mutându-se în România sau America. Dintre ei s-au reîntors 71.512 persoane, după o şedere de câteva luni sau ani. Aflată în deplină manifestare a procesului de industrializare, şi în zona Carei, sunt înfiinţate diferite întreprinderi, funcţionarea cărora a influenţat numărul populaţiei.


Înainte de Primul Război Mondial urbanizarea a fost mai accentuată în partea nordică a Transilvaniei, centrele industriale fiind în Bihor, Cluj, Satu Mare şi Baia Mare.Între anii 1931-1941 a avut loc o schimbare, urbanizarea fiind mai accentuată în partea sudică a Ardealului, în centre industriale ca Braşov, Sibiu, Timişoara, Arad şi Reşiţa.

Sursa – “Studii şi comunicări, seria istorie-etnografie-artă“, 2000-2004, Editura Muzeului Sătmărean. Capitolul “Evoluţia populaţei din Plasa Carei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor”, autor, Andrea Bertici.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *