19 December 2018
Festivalul Berii Artizanale

Două discursuri ce completează manualele (alternative) de istorie!

Filed under: Editorial |

Am cunoscut şi trăit timpul falsificării Istoriei Românilor, de către vândutul Roller, care nu avea nimic comun cu poporul român, cu tradiţiile şi cultura lui, cu demnitatea noastră naţională, care vântura idei despre o… Transilvanie independentă. Manualele, acum ne dăm bine seama, sunt o batjocorire a Istoriei României! O jignire nepermisă! Se urmăreşte o ştergere cu buretele a trecutului României, o evidenţiere a tezelor false îndreptate, scandalos, împotriva adevărului istoric, a bunului simţ, lovind în demnitatea naţională a unei naţii.

Am avut plăcerea de a-mi completa cunoştinţele de istorie, fiind invitat la Beiuş, în 19 noiembrie, de un om formidabil, despre care am mai scris, fiind vorba de directorul de bancă, funcţie deţinută 50 de ani, dl. Degău Ioan, care a făcut o întâmpinare a marii sărbători de la 1 Decembrie. Cu trei săptămâni în urmă, a umplut sala de peste 400 de locuri cu oameni de toate categoriile sociale, veniţi să-l asculte pe prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universităţii Clujene. Ce adevăruri am auzit acolo! Acum, luni, 19 noiembrie aceeaşi sală, cu şi mai multă lume, l-a ascultat pe IPS Sălăjean Ioan, mitropolitul Banatului, Arhiepiscop al Timişoarei, născut în satul Petrani, comuna Pocola, aproape de Beiuş, la un adevărat curs universitar de istorie naţională, într-un stil aparte, liber, cu expresii şi cuvinte ce au pătruns exact la sufletele celor din sală. Multe au fost întrebările pe care şi le-a pus IPS Sălăjean, dar şi mai multe au fost răspunsurile presărate cu pildele din viaţa acestui popor, care a trecut prin atâtea greutăţi de-a lungul istoriei sale. Ne-a invitat pe toţi să-l însoţim într-o călătorie din îndepărtata istorie a românilor până la 1 Decembrie 1918, neuitând să arate importanţa reginei Maria, a influenţei sale asupra hotărârii ce o va lua regele Ferdinand privind participarea României la Război. N-a uitat IPS Sălăjean să sublinieze şi importanţa cuvântului cheie rostit de preşedintele Americii, privind soarta României, legată de marele act al Unirii! Doamne, ce frumos a vorbit şi câte aplauze a primit în timpul rostirii, mai ales atunci când a subliniat rolul ţăranului român, talpa ţării, sau starea de veghere a limbii, a legii şi a moşiei strămoşeşti, sau luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz cu sacrificiile atâtor bravi români!

Sunt convins, la fel ca mulţi din sală, că toate frământările acestui minunat popor sunt în consens cu părerea poetului nepereche: “…Anul ce începe nu inspiră multă speranţă, nu anunţă multă bucurie. Poporul nostru este aşezat între furtuna ce vine din apus spre a o întâmpina pe cea de răsărit. E păcat şi nedemn ca, în situaţia gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice”.

Sigur, mulţimea din marea sală a primăriei a ascultat “cu sufletul la gură” frază după frază rostită cu atâta afecţiune de mitropolit, un om atât de simplu şi cu atât de bun simţ. A spus-o chiar veşmântul său, ce era la unison cu vorbele sale. Nu ştiu, n-am auzit ca primarul să mulţumească celui care a organizat cele două întâlniri de excepţie, cu care Beiuşul nu s-a mai întâlnit, dar îi mulţumesc eu şi NVTV care ştim să apreciem oamenii valoroşi, care fac astfel de lucruri total dezinteresaţi. Mai mult, l-am auzit pe dl. Degău Ioan că între 9-19 aprilie, de ziua oraşului, la o lansare de carte a sa, doreşte să-l invite pe preşedintele Academiei, pe prof. univ. dr. Ioan Pop Aurel. Va încerca s-o facă şi sunt sigur că va reuşi. Felicitări! A doua zi, în 20 noiembrie, am primit două invitaţii să fiu prezent la o lansare altfel, o carte altfel, dar cu un discurs ce se apropie de cel prezentat mai sus. Mihai Neamţu realizează o minunată carte “Povara libertăţii”, cu un cuvânt înainte de Adrian Papahagi. Subtitlul cărţii a constituit frumosul discurs al autorului “Atei, genii, sfinţi şi gangsteri: ce ne-au dat şi ce ne-au luat?”. Un cuvânt frumos al unui bun cunoscător al istoriei, provocator prin temele propuse pe care le-a dezbătut cu noi, cu sala, reverberate, retrăite şi reînviate, ce ne dau crezare în faptul că mai avem multe de înfăptuit. Pe această paletă de probleme călătorim şi adunăm pe vatra vieţii soluţii care, speră autorul, vor schimba soarta românilor în bine!

Autorul, întocmai lui Socrate, sfidează aroganţa celor atotştiutori. Atât cartea cât şi frumosul discurs al autorului s-au dovedit a fi pline de raţiune, dar şi de multă credinţă, prezentând o parte a istoriei neamului, dar împletită cu credinţa acestui popor în Dumnezeu! A vorbit minunat de noua generaţie care se bucură de darul libertăţii depline. S-a văzut din spusele autorului că posedă o solidă acumulare filozofică, o cultură aparte, cu mult superioară contemporanilor, demonstrând deschiderea modernităţii, a optimismului ce-l caracterizează. Interesant, autorul, timp de două ore, şi-a păstrat tonul proaspăt, fiind dispus să răspundă întrebărilor din sală. A răspuns acestora cu multă eleganţă, exact cum Felician Pop i-a răspuns unui român care spunea “Mi-e ruşine că-s român!”.

Iată, am prezentat două valori, două evenimente ce ne poartă cu mândrie spre aşteptata sărbătoare de la 1 Decembrie!

Teodor Curpaş

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *