19 December 2018
Festivalul Berii Artizanale

Legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, merge la PROMULGARE.

Filed under: Politic |

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.

Proiectul a fost adoptat cu 174 de voturi pentru, 92 de voturi contra, şi 4 abţineri.
Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

În cadrul dezbaterilor de marţi din plen, opoziţia a acuzat formaţiunile de la putere că vrea redeschiderea unor dosare, deputaţii din PNL, USR şi PMP fiind atenţionaţi că România a redevenit stat poliţienesc ca înainte de 1989.

„Părintele protocoalelor este Tăriceanu, în 2005 în calitate de premier a semnat HG 231 care reglementa strategia naţională de luptă împotriva corupţiei şi la anexa 2 pct.4 si 5 stabilea foarte clar obligativitatea încheierii unor astfel de protocoale între SRI, DNA, ÎCCJ şi celelalte instituţii implicate în lupta împotriva corupţiei pentru că s-a considerat că ţine de buna colaborare între instituţii, aceasta neînsemnând că se adaugă la lege. Legalitatea unor protocoale nu se stabileşte într-o şedinţă de partid, ci doar de către un judecător. Ceea ce urmăriţi este să redeschideţi toate dosarele din 2005 până la intrarea în vigoare a acestei legi”, a declarat deputatul USR Stelian Ion, în plen.

El a adăugat că USR va contesta legea la CCR dacă aceasta va fi adoptată. Deputatul PNL Gabriel Andronache a spus că liberalii se vor opune şi ei proiectului, iar deputatul PMP Marius Paşcan a spus şi el că partidul său nu votează legea.

În replică, deputatul UDMR Marton Arpad a spus că a ajuns în acelaşi sistem poliţienesc de care a sperat că va scăpa în 1989, cu ascultări nelegale şi cu imixtiunea serviciilor secrete în justiţie.

„Am trăit 35 de ani într-un stat poliţienesc unde Securitatea asculta pe toată lumea şi te luau şi te condamnau judecătorii aşa cum doreau ei, cei de la Securitate. În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, pe la ora 9 când am ieşit în stradă, am ieşit cu speranţa să avem un altfel de stat. A trebuit să mă trezesc că încet, încetişor, am ajuns în acelaşi sistem din care am sperat să scap. Este mult mai trist că există tineri în această ţară cărora li se pare normală această modalitate de activitate a serviciilor secrete care judecă în locul judecătorilor, care ascultă nelegal pe toată lumea şi justiţia acţionează pe baza unor protocoale. Noi nu suntem de acord cu un astfel de sistem, pentru că asta nu este justiţie din punctul nostru de vedere”, a spus acesta.

Deputatul PSD Mircea Drăghici, unul din iniţiatorii proiectului de lege, a întrebat opoziţia de ce se teme de declasificarea protocoalelor.

„Protocoalele au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, ca să vedem ce conţin ele. Vă aduceţi aminte de bilanţul la care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte care au lucrat pentru înfăptuirea justiţiei? De ce vă temeţi să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Hai să le vedem! Nimeni, niciun emitent nu a făcut niciun pas pentru declasificare. Noi ce să facem, Parlamentul, să privim indiferent poliţia politică, cum 500.000 de cetăţeni au fost afectaţi?”, a declarat Drăghici în plen.

Deputatul ALDE Marian Cucşa a reclamat şi el numărul mare de interceptări. „Nu mi-aş dori să le povestesc copiilor mei despre practicile acestor vremuri, suntem ţara în care avem 6 milioane de români ascultaţi”, a spus acesta.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

„Art.1.- (1) Prin derogare de la prevederile art.24 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, se declasifică Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin in informaţii clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor”, prevede legea.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

Actul normativ mai arată că de la intrarea în vigoare a legii se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii în baza art.15 din Protocolul de cooperare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr.003064 din 4 februarie 2009, precum şi toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului roman, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art.1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art.1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, se mai arată în proiectul de lege.

De asemenea, „lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *