25 March 2019
Festivalul Berii Artizanale

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun: de la Ignat la împodobirea bradului

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Poate cea mai frumoasă, iubită şi aşteptată sărbătoare este Crăciunul, celebrat de toată lumea creştină pe 25 decembrie.

Din punct de vedere religios, Crăciunul, una dintre cele mai vechi sărbători ale omenirii, semnifică naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pământ să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioşi, mai îngăduitori şi responsabili, mai toleranţi şi răbdători.

Sacrificarea porcului
Obiceiul sacrificării porcului de Ignat, pe 20 decembrie, încă se mai practică prin satele noastre româneşti, pe acolo unde gospodarii cresc porci în propriile curţi, pentru ca la Sărbătorile de iarnă să aibă carne proaspătă din care să-şi prepare tradiţionalele mâncăruri româneşti: tobă, răcitura, tochitura, cârnaţi.


După tranşarea şi sortarea cărnii, gazda pregăteşte, afară, aproape de locul sacrificiului, o masă mare, pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea porcului. Felul de mâncare, tradiţional numit “pomana porcului”, este obţinut prin prăjirea, într-un ceaun mare, de tuci, a bucăţilor de carne tăiate din toate părţile porcului sacrificat: bucăţi de muşchi, ficat, slănină, coastă, falcă.

Se vesteşte Naşterea Domnului
Sunt zone ale ţării unde înainte de Crăciun, preotul umblă cu icoana din casă în casă, pentru a vesti Naşterea Domnului. Aceasta este o practică extrem de veche, de fapt, o vizită pe care preotul o face credincioşilor săi. Preotul poartă cu el o icoană care înfăţişază scena naşterii Mântuitorului şi în fiecare casă cântă troparul sărbătorii, dând icoana credincioşilor ca să fie sărutată.

Împodobirea bradului
Tradiţia împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumătatea secolului al XIX-lea de la ţările germanice. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit semnifică bogăţia şi cunoasterea, ca şi pomul sacru din Grădina Edenului.


În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea în seara de Ajun a lui Moş Crăciun.

Copiii ştiu că Moş Crăciun aduce cadouri mai multe celor care au fost foarte cuminţi. Acesta este şi astăzi un argument foarte serios şi este o motivaţie puternică pentru copii, care se străduiesc să devină mai cuminţi, mai harnici şi mai ascultători pentru ca anul viitor să primească mai multe daruri.

Colindatul
În ajunul Crăciunului există obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cântece tradiţionale formate din urări de bine şi belşug pentru toţi cei ce le ascultă. În ziua de Crăciun, colindele revin, de asta data copiii cântând “Steaua”. Prin acest colind, ei anunţă venirea pe lume a pruncului Iisus Hristos.

Sunt zone în ţară unde tradiţia Crăciunului încă se păstrează cu sfinţenie şi se transmite nealterată, din generaţie în generaţie. Oamenii de la sate au obiceiuri specifice de la care nu se abat, de aceea, în prag de sărbători, auzim de tradiţii şi superstiţii de care multi dintre noi n-au auzit niciodată.

Împrumuturi şi noroc
În unele locuri, în ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strâng de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat cu împrumut. În alte locuri, în ajun de Crăciun nu se dă nimic cu împrumut pentru că cei care iau cu împrumut fac asta numai ca să aibă noroc la hoţii în anul viitor. De asemenea, tradiţia spune că cei care dau lucruri din casă, alungă norocul din cămin. În unele sate, în vasul cu apă, în care familia se spală, se pun nuci, pentru ca oamenii să fie sănătoşi peste an.


Tot la sate încă se mai păstrează obiceiul ca în ajunul Crăciunului cetele de colindători să meargă din poarta în poarta ca să vestească venirea pe lume a Pruncului Iisus. Se spune că tinerii mascaţi care însoţesc aceste cete au darul de a alunga spiritele rele şi că cei care nu îi primesc vor avea un an sărac, cu ghinion.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *