25 March 2019
Festivalul Berii Artizanale

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ştefan. Ce trebuie să faci în a treia zi de Crăciun

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim.Tradiţia spune că, în a treia zi de Crăciun, rugăciunile adresate Sfântului Ştefan fac minuni pentru suferinzi.

Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudeice. De asemenea Sfântul sărbătorit în a treia zi de Crăciun a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.“ Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel.


Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi, din rândul evreilor elenişti, de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim, din motive pastoral misionare, potrivit basilica.ro. Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei. El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon. Era iudeu de neam, după cum însuşi mărturiseşte în cuvântul de apărare rostit în faţa Sinedriului, deşi numele sâu este de origine greacă, însemnând “coroană”.

Tradiții și obiceiuri
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor suferinde, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie. În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. “În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, dar şi ca dovadă de iubire şi înţelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi”, spun preoţii.


În România, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte că aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, painicile se împart persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan, pentru pomenirea sufletelor celor care au murit în împrejurări dramatice.


Numele Ştefan vine de la grecescul Stephanos care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununaţi învingătorii. Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de peste 400.000 de români, dintre care aproximativ 300.000 sunt bărbaţi şi peste 100.000 sunt femei.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *