19 April 2019
Festivalul Berii Artizanale

Fibula de argint de la Culciu Mare, artefact arheologic unic în Europa

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Dintre obiectele apraţinând colecţiilor Muzeului Judeţean Satu Mare şi care fac parte deja din Tezaurul României iese în evidenţă „Fibula de Argint“ de la Culciu Mare. Aceasta a fost clasată în 2005 şi poate fi văzută la secţia de istorie şi arheologie a Muzeului de Istorie din Satu Mare. Arheologul sătmărean Robert Ghindele spune despre această piesă că este cel mai mare exemplar din Europa.

„Fibula de argint este cea mai importantă descoperire făcută în aşezarea barbară din epoca romană de la Culciu Mare–Bogilaz. Principalele elemente care evidenţiează caracterul de lux al fibulei de la Culciu Mare sunt metalul preţios şi anume argintul, dimensiunile mari în comparaţie cu variantele simple, ornamentarea în tehnica filigranului, două bare transversale care străbat portagrafa şi trei resorturi care străbat capul.În urma analizelor tipologice am constatat că fibula de la Culciu Mare este o combinaţie între două tipuri de fibule. Astfel putem să considerăm că este o “variantă princiară” a fibulelor cu portagrafă înaltă, cu portagrafe străbătute de cepi. Este cel mai mare exemplar de acest tip din Europa“, declară Robert Ghindele.


Cercetarea arheologică a văii Someşului din nord-vestul României a fost unul dintre programele importante ale Muzeului Judeţean Satu Mare în anii comunismului. În cadrul acestui program, care avea drept ţintă epoca bronzului şi cea romană, s-au realizat mai multe săpături în hotarul localităţii Culciu Mare. În perioada respectivă, sistemul de săpătură a constat în trasarea unor secţiuni paralele şi deschiderea unor suprafeţe mici pe contextele descoperite. În punctul de hotar Boghilaz, în aşezarea barbară de epocă romană, au fost cercetate mai multe gropi şi o locuinţă rectangulară, adâncită în pământ. Alături de un material ceramic foarte bogat, în umplutura locuinţei adâncite în pământ a fost descoperită o fibulă din argint, ornamentată în tehnica filigranului. Locul de descoperire este cu totul neobişnuit, asemenea obiecte luxoase fiind găsite în general în contexte funerare. Podoaba descoperită la Culciu Mare are analogii foarte bune în orizontul de morminte princiare germanice tip Leuna- Haßleben, datate în a doua jumătate a sec. III p. Chr. Această descoperire incită spre o întrebare interesantă: au stat oare elitele vandale de pe valea Someşului, cu hainele prinse în fibule luxoase din argint, în locuinţe sărăcăcioase adâncite în pământ? În Barbaricum-ul Central European sunt cunoscute locuinţe din piatră ale unor şefi barbari, însă foarte probabil aceste construcţii de prestigiu pot fi legate de prezenţa unor meşteri sau ucenici romani, comandaţi de interesele politice ale Imperiului sau pur şi simplu de interese economice personale. În afară de aceste cazuri rare, putem să acceptăm ideea că elitele germanice locale au locuit într-adevăr în locuinţe simple, adâncite în pământ.


Muzeul Judeţean Satu Mare are în componenţă peste 100.000 de obiecte dintre care foarte multe au fost deja clasate şi în Tezaurul sau Fondul Naţional al României.


Muzeul Judeţean Satu Mare deţine colecţii de arheologie din perioada preistorică, dacică şi medievală, colecţii de istorie compuse din exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, cărţi vechi, colecţii de etnografie precum instalaţii ţărăneşti, mobilier tradiţional românesc, şvăbesc, ucrainean şi maghiar, podoabe, icoane pe sticlă şi lemn, costume populare, textile utilitare şi decorative, ceramică şi fotografii. Reprezentanţii instituţiei se mândresc cu faptul că munca lor a dat roade, iar românii pot afla mai multe despre istoria şi obiceiurile de altădată prin intermediul acestor obiecte. Complexul Muzeului Judeţean actual cuprinde şi o clădire anexă ce adăposteşte Laboratorul Zonal de Restaurare şi Conservare, cu multiple specializări: ceramică, metal, hârtie, lemn, textile şi investigaţii, astfel reuşindu-se salvarea multor obiecte de valoare.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *