20 June 2019
Festivalul Berii Artizanale

Sătmăreanca austriacă Rebeca Istrate lansează o minunată carte!

Filed under: Editorial |

La această fericită vârstă de 23 de ani, Rebeca Istrate este autoarea unei cărţi care atrage atenţia prin titlul ei, dar mai ales prin conţinut. Aşadar, cartea “Învinge răul prin bine”, apărută la cunoscuta editură “Ecou Transilvan” din Cluj Napoca, a fost lansată de autoarea, venită din Austria, la Satu Mare, exact în cel mai propice loc pentru astfel de evenimente, Centrul de creaţie, într-o zi de vineri, zi cunoscută şi discutată mult în paginile Bibliei.

Rar se poate întâmpla, ca la o carte, în premieră, un autor atât de tânăr, să beneficieze de aprecieri din partea directorului editurii, dna Nadia Fărcaş, de frumoasele cuvinte ale unui doctor în literatură, dl. Felician Pop, a şefei cenaclului literar “Cronograf” şi a multor participanţi la actul de cultură atât de reuşit! Iată, la acest fericit moment din viaţa autoarei, i-a fost dăruit cel mai frumos buchet de sentimente şi gânduri de preţuire pe care sufletele noastre le-au rodit, aici, în sala, parcă special amenajată cu o expoziţie de pictură, creând o ambianţă atât de plăcută prin îmbinarea literaturii cu pictura.

Rebeca Istrate este de o timiditate chiar frumoasă şi chiar înţeleasă. În timp ce s-a vorbit despre cartea sa, Rebeca Istrate s-a arătat dornică parcă dintotdeauna să fie om al cetăţii, înţelegând că nu trebuie să renunţe la scris pentru că începutul este atât de promiţător. Sunt sigur, aşa cum spunea editoarea Nadia Fărcaş, scrisul îi va urmări destinul, făcând corp comun cu el. Să nu uităm că Rebeca Istrate, pe lângă patima cititului, în liceu, a făcut şi sport, ajungând, prin culturism, să participe la concursuri naţionale şi internaţionale. De aceea, cunoaşte cu siguranţă ceea ce e bine şi ce e rău, în viaţa de toate zilele, fiind o luptătoare convinsă, ca în basme, încât binele să învingă răul! În cele patru capitole ale cărţii, autoarea reuşeşte, pas cu pas, să ne transforme în oameni din ce în ce mai buni, să fim fără frică în acţiunile noastre cotidiene şi să prindem curaj, care să ne călăuzească paşii.

Îm face impresia că autoarea este apropiată de biserică, de credinţă şi “nu-i certată” cu poveţele cărţilor religioase, învăţând cu siguranţă că atunci când e bine “înveţi cum să atragi şi mai mult bine… ştiind că mereu e loc de mai mult bine”. Sigur, făcând emisiunea televizată “Glasul bisericii” mi-au venit în minte cuvintele IPS Justinian explicându-mi ce înseamnă “Creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul!”- poruncă de la Dumnezeu dată fiecărui bărbat, neuitând să-mi explice ce înseamnă  fiţi stăpâni, nu robi! Stăpâni pe corpul vostru, pe viaţa voastră, pe ceea ce v-am dat mai de preţ, mai frumos, mai sfânt. Fiţi stăpâni pe sufletul vostru, care, fiţi atenţi, este nemuritor! Rebeca Istrate ştie bine, aşa cum reiese din carte, că omul n-a luat seamă de acest cuvânt al lui Dumnezeu şi de aceea a pierdut mult şi a devenit rob trupului, care s-a răzvrătit împotriva poruncilor lui Dumnezeu. De aceea, bărbatul a devenit slab, rob femeii, rob instinctelor pământeşti, lumeşti, trupeşti, dobitoceşti.

Din carte se vede dorinţa de a învinge răul, dar s-o faci, cum spune titlul, prin bine! Rebeca explică, la rândul ei, că “iertarea te eliberează, te scapă de tensiunile interioare, de cele care uneori sunt sub presiune şi nu mai au mult până fac un dezastru.” Tu poţi, cititorule, evita asta.

Îndemnul autoarei este cel de a schimba răul prin bine, ceea ce gândeai şi ofereai rău, în ceva mai bun şi benefic. Asta e valabil în toate domeniile vieţii tale, mai ales când îţi alegi o persoană potrivită pentru tot restul vieţii tale! Dacă tu nu ştii să te iubeşti pe tine însuţi, nu vei fi capabil să iubeşti şi să fii iubit. Ne gândim la “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi!”. Asta şi pentru faptul că timpul trăit este întotdeauna foarte scurt. Amurgul se lasă cu tainele lui, care mişcă sufletul omului, mai ales pe unii care obişnuiesc să privească în adâncul timpului, care este văzut foarte scurt când este privit din prezent spre începuturi.
Şi în capitolul II “Rescrie-ţi scenariul” vorbeşte Rebeca Istrate de nemulţumirile vieţii la un moment aparte, vorbind de destin, la visul tău, la viaţa nedreaptă, la dorinţa de a rezolva totul fără a şti de unde să pornească. Îţi vin în minte nefericiri şi multe nemulţumiri raportate la împliniri şi multele neîmpliniri. Gândul să-ţi fie legat de convingeri verificabile. Se dă exemplu şi părerea despre bani, cum că ei se obţin greu, sau că doar oamenii răi îi deţin. Multele, chiar multele gânduri, din care unele se repetă, te fac pe tine, omule, să duci aceeaşi viaţă monotonă. De aceea sortează gândurile-obstacol şi vei obţine mai mult de la viaţă! Abia în capitolul III Rebeca lămureşte “Jumătatea care îţi lipsea”, adică jumătatea cerebelului tău. Poate n-o foloseşti la maxim. Este vorba de creier, encefal sau, de ce nu, minte. Oricum i-ai spune, omul este cea mai importantă creatură a lui Dumnezeu şi a fost creat întreg. Toţi copiii se nasc la fel, dar îi strică mediul, societatea.

Toată cartea este plină de sfaturi utile şi vin de la o fiinţă stăpână pe ea şi, contrar vârstei, sunt de multă trebuinţă. Cu ea putem schimba în bine viaţa, făcându-i pe cei din jur mai buni, mai trainici şi mai umani! Îi mulţumesc lui Rebeca Istrate pentru carte şi-i doresc sănătate, bucurii, împliniri, alături de un, din inimă pornit, La mulţi ani!

Teodor Curpaş

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *