19 June 2019
Festivalul Berii Artizanale

Ritualuri oşeneşti – împletitul şi împodobirea capului miresei

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

La extremitatea de nord-vest a ţării, într-o depresiune, sunt aşezate o serie de sate în care portul prezintă aspecte deosebit de interesante. Este vorba de cunoscuta „ţară” a Oaşului. Adăpostită de culmi, înalte şi nestrăbătută de drumuri mari în vremuri străvechi, Ţara Oaşului a păstrat în cuprinsul ei sate care au rămas, până târziu, izolate, ceea ce a contribuit la păstrarea unor anumite aspecte caracteristice ale obiceiurilor locale.

În puţine tinuturi ale ţării noastre, se acordă o importanţă atât de mare pieptenăturii şi gătelii capului ca în Ţara Oasului. Felul pieptenăturii şi al acoperirii capului se deosebeşte după vârstă şi după imprejurare dacă femeia este sau nu măritată.


Fetele umbla pieptănate cu “pleteturi”, coadă groasă împletită din mai multe şuviţe de păr răsucite. La capătul cozii se prind ciucuri de lână colorată.


Cea mai complicată şi în acelaşi timp interesantă pieptenătură şi impodobitură a capului este cea a mireselor. Părul se piaptănă cu cărare pe mijloc. Începând chiar de lângă cărare părul este împărţit în şuvite subţiri răsucite. Multimea de şuviţe se întreţes şi formează o plasă de păr cu ochiuri foarte mici. Plasa coboară dinspre tâmple şi ceafă spre spate şi se termină ca o coadă de vârful căreia sunt legaţi ciucuri coloraţi făcuţi din lână. Pieptenătura aceasta specigică Ţării Oaşului se numeşte pieptenătură “cu depei”. Peste această pieptenătură se aşează cununa de mireasa, rotundă şi înaltă, făcută din “bumbuşti”, oglinzi, “barsou”, mărgele, funde. Baza de jos a cununii o formează “fodrele” de mărgele şi de bani vechi.
O asemenea găteală complicată a părului şi capului durează multe ceasuri – până la 8 ceasuri – şi este făcută de câteva femei mai pricepute ale satului.


Femeile măritate poarta un alt fel de pieptenătura. Părul este adunat într-un conci la spate. Peste conci se pune o năframă numită în graiul locului “chişchineu”. Este o năframă de mătase înflorată cu culori multe şi vii. Se leagă la ceafă sau sub bărbie. Uneori părţile laterale ale năframei sunt lăsate să atârne pe umeri, încadrând ovalul feţei.


Gâtul femeilor din Oaş este împodobit cu şiruri de mărgele foarte mici prinse pe fire încrucişate şi dispuse în motive geometrice şi formând benzi late între 1-2 cm. “Zgarda” formată din astfel de mărgele de sticla colorată este făcută exact pe grosimea gâtului pe care stă aplicată şi nu atârnând. Pe gât sunt suprapuse uneori până la patru asemenea zgărzi.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *