19 June 2019
Festivalul Berii Artizanale

Mihai Viteazu şi-a aşezat tabăra în părţile Careiului unde a pregătit bătălia de la Guruslău

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Anul 1601, eveniment crucial în Istoria Românilor, îl aduce pe marele întregitor de neam şi ţară – Mihai Viteazul şi în părţile Careiului. Poposind cu oştirea sa la Moftin, timp de 20 de zile, marele voievod s-a pregătit pentru lupta de la Gurăslău.

Pornind din Debreţin, oastea unificatorului, condusă de comandanţi destoinici, împreună cu cei 800 de soldaţi lui Mihalcea, trece prin Carei, după care îşi stabileşte tabăra la 7 iulie 1601 la Moftin. Aici, oastea unificatorului recrutează un număr mare de localnici dar şi oşeni din Ţara Oaşului, apoi aşteaptă pe Stoichiţă Logofătul din Strâmba şi pe Radu Buzescu cu soldaţii din Muntenia .


În acest timp, din tabăra de la Moftin, Mihai Viteazul se deplasează în mai multe rânduri la Carei şi Satu Mare. Sub patronajul lui Rudolf al II-lea, se duc tratative între Mihai şi Generalul Gyorgy Basta (acesta din urmă avea tabăra la Satu Mare), pentru a lupta împreună împotriva lui Sigismund Bathory, stabilit cu armata într-o zonă mai întinsă, Tăşnad, Craidorolţ, Sânmiclăuş , Istrău şi Ghirolţ. Se cunoaşte că în urma tratativelor, generalul Gyorgy Basta, îşi deplasează oastea în tabăra de la Moftin. Distanţa fiind mică între armatele lui Mihai şi Basta pe de o parte, şi a lui Sigismund Bathory pe de altă parte, s-au produs multe ciocniri de mică amploare.


La sfârşitul lunii iulie 1601, Sigismund Bathory se retrage cu întreaga armată la Cehul Silvaniei. Cum se prezenta din punct de vedere geografic ţinutul în care se pregătea lupta împotriva lui Sigismund Bathory? În zona Careiului şi a localităţilor Berveni, Cămin, Căpleni, Domăneşti, Moftin (alte localităţi care se află acum în Ungaria), se întindea Lacul Ecsed, cea mai mlăştinoasă parte a comitatului Satu Mare. ,,Pentru prima dată, suprafaţa acestui lac, a fost măsurată de către S. Mikoviny în anul 1730, care a stabilit o lungime de 30665 stânjeni şi o lăţime de 63.035 iugăre. Iată motivul pentru care Mihai Viteazul a preferat să-şi stabilească stabilească tabăra la Moftin, pentru că ,,oferea o puternică apărare naturală, amintind de Călugăreni, unde o oaste mică a spulberat marea oaste turcească. Din această cauză, oastea lui Sigismund Bathory nu avea nicio şansă.’’ (Ioan Corneanu, Mihai Viteazul şi Satu Mare, Dacoromania, nr.28, Alba Iulia, 2006, p.17-22).

Unul dintre cei mai importanţi spioni ai lui Mihai Viteazu era sătmărean
Puţină lume ştie că unul dintre oamenii de taină şi de mare încredere a voievodului Mihai se trăgea de prin părţile Sătmarului. Este vorba de Ioan Darahi (sau Darai) care a ajuns la curtea lui Mihai Viteazul, unde a devenit omul de încredere al domnitorului, el provenind din rândul nobilimii mijlocii de la sfârşitul veacului al XVI-lea şi începutul celui de-al XVII-lea, din Cetatea Sătmarului.

“Agentul” Darai i-a fost recomandat marelui voievod de către comandantul Mihai Szekely, viitorul comisar imperial în Transilvania. Nu se cunoaşte data naşterii lui Ioan Darai, şi nici cea a morţii acestuia, dar se ştie cu siguranţă că a fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Mihai Viteazul, bucurându-se de multă apreciere, fiind folosit în multe acţiuni delicate.


De asemenea, Darai l-a însoţit pe marele domnitor în campania din Ardeal. Potrivit cronicilor vremii, Darai a fost recomandat la 9 iulie 1599, pentru a dubla în taină şi a-l înlocui pe secretarul domnitorului, Ioan Racz, bănuit, iar apoi dovedit de trădare către Andrei Bathory. Ioan Darai a făcut o adevărată notă informativă, relatând cele „auzite şi văzute” la curtea lui Mihai Viteazul lui Mihai Szekely în paginile unei scrisori rămase peste veacuri.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *