Ernest Klein s-a născut în data de 26 iulie 1899 la Satu Mare, în familia lui Yitzchok (Yţac) Klein, rabinul-şef al comunităţii evreilor sătmăreni din acele timpuri, o figură de seamă a timpurilor sale şi autor a peste douăzeci de cărţi cu caracter religios. Mama lui Ernest Klein, Roza, provenea de asemenea dintr-o familie cu o veche tradiţie rabinică, fiind fiica conducătorului spiritual al evreilor din localitatea Turţ. Prin urmare, copilăria tânărului vlăstar al familiei Klein va fi impregnată cu puternice accente tradiţionale, acesta reuşind de altfel să memoreze fragmente întregi din Cartea Psalmilor încă de la o vârstă foarte fragedă.
În adolescenţă şi-a descoperit propensiunea către limbile străine iniţiindu-se în ebraică, aramaică, germană, latină şi greacă. După absolvirea liceului în Satu Mare, Ernest Klein s-a înscris la cursurile Universităţii din Budapesta urmând a-şi continua studiile în filologie la Universitatea din Viena. În cadrul universităţii din capitala Austriei şi-a obţinut în anul 1925 doctoratul în Lingvistică, cu o dublă specializare, în ebraică şi sintaxa limbilor romanice.
După absolvirea studiilor universitare şi sub influenţa tatălui său, Ernest Klein s-a dedicat instituţiei rabinatului, fiind ales conducătorul spiritual al obştii evreieşti din Nové Zámky, în Cehoslovacia (localitate aflată astăzi în Slovacia). În calitatea lui de rabin, Ernest Klein se va confunta cu sporirea sentimentelor anti-semite şi alunecarea unei bune părţi a Europei sub influenţa Germaniei naziste.
A supravieţuit ororilor lagărelor de concentrare de la Auschwitz şi Dachau
Anul 1944 va aduce deportarea lui Ernest Klein în lagărul de exterminare de la Auschwitz, de unde va fi transferat mai apoi în lagărul de la Dachau. Înfrângerile suferite pe front de către nemţi coroborate cu avansul trupelor americane pe teritoriul Reich-ului îi vor aduce acestuia salvarea, fiind eliberat din mâinile naziştilor în 1945 de un grup de soldaţi americani. Însă nu întreaga familie va reuşi să scape cu viaţă, soţia, singurul fiu şi două din cele trei surori ale lui Ernest Klein pierind în lagărele celui de-al Treilea Reich. Aflat din nou în libertate, Ernest Klein a revenit în Nové Zámky însă înfloritoarea obşte evreiască de odinioară fusese exterminată în cea mai mare parte a ei.
Reîntors în Satu Mare unde spera să înceapă o viaţă nouă, a găsit un oraş ruinat de război şi cu o comunitate ebraică de asemenea decimată şi dispersată. În aceste condiţii, Ernest Klein a hotărât să emigreze. Mutându-şi traiul la Paris, a slujit timp de doi ani în calitate de rabin în sinagoga cunoscută drept ’’Rue de Montevideo’’, iar odată cu anul 1952 se va stabili la Toronto, în Canada, alături de familia surorii ce a supravieţuit de asemenea lagărelor naziste.
Aici, Ernest Klein îşi va relua mai vechile sale cercetări, în special cele referitoare la sintaxa limbii engleze. Largul său orizont atât cultural cât şi în privinţa preceptelor religioase mozaice, au făcut ca Ernest Klein să fie ales rabin peste congregaţia Beth Yitshak din Toronto, pe care o va sluji cu abnegaţie până la sfârşitul vieţii.
Reputat lingvist internaţional
În scurtă vreme, Ernest Klein a ajuns unul dintre cei mai reputaţi lingvişti din lumea anglo-saxonă. Faptul că era un exeget de seamă al unor limbi ’’moarte’’ şi considerând că engleza îşi găseşte unele rădăcini în asemenea limbi dispărute, au dus la întocmirea de către Klein a celui mai comprehensiv dicţionar etimologic al limbii engleze de până la acea dată. Totodată, va cerceta şi sintaxa limbii ebraice, fiind de asemenea şi autorul unui dicţionar etimologic ebraic pentru vorbitorii de limba engleză.
După părerea lingvistului născut la Satu Mare, a cunoaşte originile unor cuvinte înseamnă a cunoaşte istoria culturală a umanităţii. Se va apleca cu studiul asupra cuvintelor împrumutate de engleză din alte limbi, în special ebraică şi arabă asupra cărora va face semnificative descoperiri de natură lingvistică. Astfel, o sumedenie de cuvinte englezeşti considerate ca având o etimologie necunoscută au fost reactualizate în dicţionare datorită cercetărilor lui Ernest Klein.
La împlinirea a cincizeci de ani de la obţinerea doctoratului la Universitatea din Viena şi recunoscut drept o personalitate de prim rang în cadrul lingvisticii mondiale, Ernest Klein se va întoarce în oraşul studenţiei sale pentru ceremonia prin care celebra universitate austriacă îi va conferi un aşa-numit ’’Doctorat de Aur’’, o distincţie onorifică acordată celor mai reputaţi absolvenţi ai universităţii. De altfel, cercetătorul cu obârşii sătmărene va fi recunoscut la cel mai înalt nivel şi în ţara de adopţie, unde va fi răsplătit în anul 1978 cu ’’Ordinul Canadei’’ în grad de Ofiţer, una dintre cele mai însemnate distincţii oferite de către statul canadian.
Unul dintre cei mai iubiţi rabini de pe continentul nord-american
Ernest Klein se va stinge din viaţă în ziua de 4 februarie a anului 1983, în timp ce lucra la un dicţionar de terminologie medicală ce cuprindea totodată şi biografiile a mai bine de 3000 de specialişti din acest domeniu de activitate. A fost unul dintre cei mai respectaţi şi iubiţi rabini de pe continentul nord-american. Despre poliglotul Ernest Klein se spune că avea cunoştinţe temeinice în aproximativ de 20 de limbi.
Pe lângă îndatoririle ce îi reveneau în calitate de rabin, se ştia despre el că lucra neobosit la dicţionarele lui aproximativ 10-11 ore pe zi, şase zile pe săptămână. Până în ziua de azi Ernest Klein a rămas o figură centrală a lingvisticii mondiale, dicţionarele acestuia găsindu-se în majoritatea bibliotecilor de profil din lume. În ce măsură acest consacrat lingvist va ajunge vreodată să fie cunoscut după cum ar merita în rîndurile sătmărenilor rămâne o întrebare deschisă. În orice caz, numele oraşului nostru este pomenit de fiecare dată când memoria lui Ernest Klein este readusă în actualitate prin diverse comemorări dedicate acestui meticulos scrutător al cuvintelor.
Sursa: Marius Baloş, Muzeul Judeţean Satu Mare
Nicolae Ghişan