24 August 2019
Festivalul Berii Artizanale

Casa inundată are riscuri pentru sănătate!

Filed under: Editorial |

Avem urmări ale inundaţiilor (cea mare, în care Satu Mare a avut de suferit cumplit şi cele ce au urmat ani de-a rândul în localităţile judeţului) şi tot nu vrem să învăţăm din acestea! Chiar în ultimele săptămâni codul de avertisment a persistat. După o casă care a cunoscut inundaţia, urmează să crească pericolul infectării cu ciuperci de mucegai a locuinţei care s-au aflat sub apă. Aici, în aceste localităţi, autorităţile trebuie, imediat, să lanseze o campanie de distribuţie gratuită a kit-urilor pentru curăţarea mucegaiului. Oricum, pereţii şi lucrurile din casele afectate trebuie ventilate şi uscate în timp foarte scurt de la expunerea la apă, iar dacă aceasta nu se face, totul este compromis şi trebuie înlocuit. În cazul obiectelor de mobilier, acestea pot fi curăţate dacă mucegaiul este prezent doar pe suprafaţă mică. Dacă nu se revine în scurt timp în locuinţa inundată, mucegaiul poate contamina suprafeţe mari şi prezintă pericol enorm pentru sănătatea oamenilor. Se recomandă efectuarea minuţioasă a lucrărilor de renovare, întrucât umezeala poate persista sub podea şi în spatele pereţilor. Cei care îşi fac singuri lucrările de reparaţii şi curăţenie sunt sfătuiţi să înlocuiască soluţiile antimucegai pe bază de clor cu detergent pentru spălatul veselei sau cu săpun lichid, care nu elimină vapori ce pot afecta vederea sau căile respiratorii.

Îmi aduc aminte de marile inundaţii din municipiul nostru, când apele Someşului s-au transformat într-un balaur periculos şi au pătruns în oraş, făcând atâţia oameni nefericiţi. Atunci s-au luat măsuri urgente, fără discuţii şi supuneri la vot! Atunci a existat o personalitate care a simţit marea răspundere ce o avea faţă de locuitori. Poliţia şi militarii, de orice fel, şi-au făcut datoria cu prisosinţă. Au intrat, cu şalupe, la casele oamenilor, le-au dus apă şi pâine, i-au scos din casele inundate şi i-au transportat în şcoli şi instituţii uscate. Au venit ajutoare din Ucraina, Ungaria şi alte ţări, s-au făcut reparaţii la case, au trecut la construcţii de case pentru cei care le-au pierdut. S-a introdus o disciplină şi s-au aplicat legi drastice pentru cei care încercau să fure!

Acest om a fost Uglar Iosif, primul secretar al judeţului, cu oamenii conştienţi din jurul său. A avut grijă de Fabrica de dantele şi cea de aragaze, inundate, făcându-le rapid să intre în activitate. În scurt timp casele au fost ridicate şi s-a început construcţia digului, care există şi astăzi - pază a noastră, sigură, încât an de an suntem feriţi de inundaţii. N-am auzit vorbindu-se despre acest dig, despre istoria lui, nişte cuvinte de elogiu sau de felicitări celor care l-au realizat!

Acel Uglar a murit într-o situaţie materială precară, iar consiliul local nu l-a făcut Cetăţean de Onoare, oferindu-i un ajutor material! Când am propus acest lucru în consiliu, unii au replicat simplu: Comunistul ăla? Da! Omul acela care a adus lumină şi fericire în sufletele oamenilor! Nu vreau să-i laud pe “comuniştii ăia”, dar vă dau câteva nume care merită să le păstrăm în mintea noastră, fiind oameni potriviţi la locul potrivit. Ioan Foriş, om cu multă educaţie şi cu dragoste de oameni, de o politeţe ieşită din comun! Octavian Luţaş, om cu carte multă, ce a slujit ţara şi peste hotare ca ambasador, om care nu numai că iubea cultura, dar o şi sprijinea concret! Ioan Ienciu, omul care nu ieşea toată ziua în faţa populaţiei din judeţ, dar ce realiza pentru populaţie erau lucruri utile oamenilor, fiind apreciat de fiecare om, acolo în sufletul lui! Aş putea înşira oameni mulţi, educaţi, conştienţi de menirea lor, oameni, spus simplu, cu mult bun simţ!

Am fost întrebat într-o zi de un şef al judeţului, cu câţiva ani în urmă: “Domnule profesor, chiar aşa a fost Uglar, cum spuneţi? Chiar aşa putere mare avea?”. I-am răspuns simplu: “Exact aşa!”

Azi, dacă ar trebui să se construiască acest dig măreţ şi păzitor de vieţi şi de lucruri materiale şi spirituale, s-ar aduna şefii ani de zile în şir să poată obţine aprobări “de sus” pentru a se putea face studii şi… nimic! Nu văd cum ar contribui muncitorii din întreprinderile private sau patronii străini! Nu seamănă nimic nici din punctul de vedere al omeniei şi bunului simţ! Regret, dar am scris aceste lucruri aici, nu la presa centrală, pentru că ne aparţine nouă, să facem o viaţă mai bună, cu oameni mai buni, adică dumneavoastră!

Teodor Curpaş

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *