19 September 2019
Festivalul Berii Artizanale

Cum se circula acum un secol pe Someş

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Râul Someș, cândva importantă rută de comerț, nu mai este străbătut de ambarcațiuni de circa un secol. De altfel istoria municipiului Satu Mare este strâns legată de activitatea de pe Someș, fiind încă din Evul Mediu un important centru comercial. Dovadă stă cea mai mare monoxilă descoperită pe teritoriul României, găsită în 1963, având o lungime de 12 metri, ce datează din secolele XIV-XV. Pe tipul acesta de monoxile se transporta sarea de la Dej spre Ungaria iar Satu Mare era târg de sare. Aici se vămuia sarea, numele german fiind de Salzmarkt, adică târgul de sare. Cum Satu Mare era în Partium, nu în Transilvania, acesta era motivul pentru care aici se vămuia sarea. Pe Someș era drumul cel mai lejer, se venea de la Ocna Dej și se mergea pe Someș, Tisa și se ajungea în Ungaria, unde sarea nu prea exista şi unde era foarte scumpă.

Nu puţini sunt sătmărenii care tânjesc la vremurile apuse când Someșul oferea cel mai important loc de pomenadă din oraş. La începutul secolului trecut, pe malul Someșului au fost vile frumoase, căsuțe de vacanță, iar zona era una de relaxare. Astăzi, nu există nici măcar un traseu, doar cărări făcute de pescari sau de tinerii care se scaldă vara. Din păcate în vreme ce în alte orașe s-a investit în amenajarea malurilor râurilor ca zone de promenadă, nu se știe din ce cauză autoritățile sătmărene nu au făcut acest lucru.


“A trecut un secol de când au dispărut vapoarele de pe Someș. Era bordelul Lido, erau debarcadere unde veneau vapoarele, puteai coborî, urca. Someșul a fost întotdeauna un loc unde lumea mergea cu vapoarele, mergea la promenadă, erau terase, toate distracțiile din lume erau pe malul Someșului și au dispărut toate. Când s-au făcut săpături, când s-a făcut Palatul Administrativ, s-au scos vane de marmură roz. Satu Mare avea și o foarte bună tradiție în sporturile nautice și caiac canoe, până în anii 1980. Tradiția a continuat până în vremea regimului comunist mult și bine. Toate erau legate de Someș, unde se făceau antrenamente. Au dispărut la fel cum au dispărut atâtea și atâtea și, probabil, n-a fost cine să le mai susțină, nu s-au mai format generații noi”, a declarat pentru Agerpres, scriitrorul Felician Pop.

Încercările din ultimii 10 ani de a se relua activitatea navală pe Someș nu au reușit. În 2016 directorul Agenției pentru Protecția Mediului Satu Mare, Elisabeta Bekessy, a încercat implementarea unor proiecte de amenajare a râului pentru navigație, însă deocamdată nu a găsit finanțare decât pentru întocmirea unor studii. Potrivit lui Bekessy, transportul pe apă este mult mai ecologic decât cel rutier, dar costurile pentru decolmatarea râului sunt foarte mari. Ea povestește, cu entuziasm, că și-ar dori ca Someșul să redevină ce a fost în urmă cu 100 de ani și că încearcă să convingă autoritățile să facă schimbările necesare.

“Acum 100 de ani, pe Someș erau vaporașe, se transporta marfă. Am o carte poștală de atunci cu un vaporaș de transport marfă. Oamenii se plimbau cu vaporașe pe Someș, era potrivită această activitate și pentru agrement, de fapt asta am dori noi, dacă devine Someșul navigabil, să promovăm turismul ecologic. Un prim pas ar fi să realizăm două pontoane. Am și stabilit locația, cea mai accesibilă este chiar la mijlocul ștrandului vechi, unde am putea realiza un ponton, respectiv lângă Palatul Administrativ, al doilea. Prin urmare, tinerii care doresc să se plimbe cu iubitele pe Someș închiriază o barcă la pontonul de la ștrand și, pe o distanță de doi km, se plimbă cu ea. Sau turiștii pot coborî la Palat și să viziteze Centrul Nou și Centrul Vechi al municipiului Satu Mare. Agenția pentru Protecția Mediului a realizat toate studiile de evaluare a impactului, din punct de vedere al biodiversității, studii hidro. Avem toată documentația și baza de date, pentru ca, dacă vine un investitor și vrea să investească în Someș, să aibă toate informațiile tehnice pentru a obține Acordul de mediu. Nu mai este niciun impediment. Înainte de a realiza aceste studii nu am avut date efective. Dacă venea cineva, ‘am 200.000 de euro, vreau să investesc’, nu putea să obțină Acordul de mediu pentru că nu au fost date legate de Someș. Orice investitor poate să vină și să depună solicitare de realizare de investiții pe Someș. Avem zonele de pe Someș unde investitorii trebuie să știe că sunt niște habitate de păsări care nu trebuie perturbate. Odată cu navigabilitatea, am putea pune la punct și malurile cursului de apă, s-ar putea face mici ștranduri. În Timișoara sau în alte localități orice mic curs de apă se amenajează și e zonă de promenadă pentru cetățeni. Și aici, în Satu Mare, ar fi fost frumos ca, de-a lungul malului. să fie o porțiune unde oamenii să poată să își plimbe câinii, de exemplu, sau un mic ștrand cu acces la Someș”, a declarat pentru aceeaşi sursă, Elisabeta Bekessy.
Sursa: Agerpres

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *