18 June 2019
Festivalul Berii Artizanale

Pe urmele unei vechi civilizaţii antice. Cetatea ascunsă de la Bobald – Carei

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Unul dintre cele mai importante situri arheologice din judeţul Satu Mare şi din România se află la aproximativ trei kilometri de municipiul Carei. Puţin cunoscut chiar de către locuitorii judeţului, Dealul de la Bobald a dat istoricilor artefacte datând din preistorie, rezultate spectaculoase care au atras atenţia chiar şi cercetătorilor străini. Descoperirile unice de la Bobald au făcut ca aşezarea de aici să fie comparată cu o adevărată Troia a bazinului Carpatic.

Primele cercetări arheologice din tell-ul de epoca bronzului de la Carei-Bobald au fost realizate de Vende Aladár, ele fiind continuate după o pauză de aproape cincizeci de ani de către dr. Németi János (1966). Cercetările arheologice sistematice cu unele întreruperi au continuat până în 2002.

Portalul de ştiri OPINIEDECAREI.com titrează că anul 2010 a început o nouă etapă a cercetării sitului de la Carei-Bobald. Colaborarea dintre Muzeul Judeţean Satu Mare şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca s-a dovedit un real succes. Colectivul format din arheologii Conf. univ. dr. hab. Molnár-Kovács Zsolt (UBB Cluj), Cerc. dr. Németi János (Muzeul Judeţean Satu Mare), Cerc. dr. Liviu Marta (MJSM), Cerc. dr. Szőcs Péter (MJSM), dr. Hágó Attila Nándor (Muzeul Orăşenesc Carei) și Gyurka Orsolya (Universitatea Debecen) au avut colaborări cu Universitatea din Szeged, Universitatea din Debrecen, Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta (Ungaria), Universitatea din Köln (Germania). Arheologilor li s-au alăturat specialiști din diferite domenii ale științei din țară și din străinătate: arheozoologi, arheobotaniști și antropologi.


Cea mai importantă etapă de locuire a așezării de la Carei aparține epocii bronzului (aprox. 2000–1500. î.Chr.). În această perioadă situl a fost un centru de putere microregional dezvoltând relații socio-economice extinse. Tell-ul de la Bobald este o așezare specială multistratificată, specifică câmpiei Tisei. Aceste așezări din nord-vestul României și nord-estul Ungariei s-au format în urma locuirii intensive și îndelungate în același loc. Forma geomorfologică proeminentă a acestor așezări, ridicată deasupra zonei inundabile, este rezultatul cumulat al unor procese naturale și antropice. Distrugerea periodică și intenționată de către comunitatea preistorică de la Bobald a diferitelor locuințe și construcții cu destinație economică au dus la formarea unor niveluri consistente de dărâmături de chirpic. Reconstruirea, apoi distrugerea repetată a clădirilor au contribuit esențial la înălțarea dealului. Locuințele au avut multe încăperi, iar pereții de lut au fost văruiți, în unele cazuri ele fiind decorate cu ornamente spiralice sau medalioane aplicate. În decursul cercetărilor de la Bobald au fost identificate mai multe nivele de locuire datate prin metoda radiocarbon (C14 AMS), urmărindu-se evoluția economică și modul de viață al comunității.


Așezarea preistorică a fost înconjurată de trei șanțuri de apărare concentrice, lățimea gurii șanțurilor fiind de 6 m, 8.8 m respectiv 9 m, iar adâncimea lor fiind de -4,5/5m. Șanțurile de apărare uriașe fiind umplute periodic de apa de ploaie sau inundate de revărsarea pârâului Mergeș. Realizarea acestui sistem defensiv a necesitat un efort semnificativ din partea unei comunități mai largi (conform aproximărilor tellul era locuit de max. 50-60 de persoane) și ilustrează capacitatea de mobilizare și puterea liderului local. Probabil la aceste lucrări de mare anvergură au luat parte și locuitorii satelor vecine.

Diversitatea vestigiilor arheologice descoperite, vasele ceramice de o calitate tehnologică superioară şi de o rară frumuseţe, ornamentate cu spirale şi ghirlande realizate prin diferite tehnici de decor, fusaiolele, râșnițele, diferitele obiecte de uz casnic lucrate din corn sau oase de animale sunt mărturii ale activităților cotidiene. Economia locuitorilor tell-ului de la Carei-Bobald era bazată pe agricultura practicată pe suprafețele defrișate din jurul așezării. Cu ocazia săpăturilor au fost recoltate o serie de cariopse de grâne carbonizate.

Descoperirea arheologică a unei cantități însemnate de oase de animale oferă o imagine detaliată a economiei animaliere. Se creșteau în special bovine, porci și ovicaprine dar în materialul osteologic întâlnim și calul sau câinele. Meștesugurile locale sunt reprezentate de olărit, metalurgia bronzului, prelucrarea osului și al cornului sau al pietrei. Existența torsului și a țesutului sunt dovedite de greutățile de războaie de țesut și de fusaiolele confecționate din lut. Vasele miniaturale sau sunătorele zoomorfe sau sferice din lut pot fi jucării dar și artefacte legate de anumite ritualuri. Figurinele zoomorfe și antropomorfe sau cărucioarele miniaturale de lut realizate artistic reprezintă de asemenea descoperiri arheologice speciale.


Cu ocazia cercetărilor de la Carei-Bobald se cunosc și o serie de obiecte de import, unele arme și podoabe de bronz având originea în zona mediteraneană sau în stepele din nordul Mării Negre.

În pofida faptului că situl Bobald este cunoscut în primul rând datorită locuirii din epoca bronzului, pe parcursul cercetărilor arheologice moderne, desfășurate timp de aproape două decenii, au fost descoperite capela și necropola satului medieval Bobald. Din zona extrem de bogată din punct de vedere arheologic al tell-ului au fost colectate și o serie de vestigii aparținând diferitelor etape ale preistoriei, antichității clasice, perioadei migrației și epocii medievale.

„Ştim foarte bine ce este acolo. Avem sate preistorice, o mare cetate din epoca bronzului şi singurul sat dacic din zona Careiului. Este foarte important pentru că am făcut cercetări, am adunat date şi când apar date noi în urma săpăturilor cercetările sunt de anvergură”, a declarat Liviu Marta, directorul Muzeului Judeţean Satu Mare. Despre Bobald se ştie că era un sat străvechi, dispărut în timpul lui Rakoczi Francisc al II-lea (1676-1735), când toţi locuitorii au fost mutaţi în actualul oraş Carei, lângă Castelul Karolyi. În timpul cercetărilor, angajaţii Muzeului au adunat izvoare scrise, fiind cunoscute numele capilor de familie din fosta localitate.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *