Chiar dacă cifrele nu sunt oficiale, în urma prezentării rezultatelor preliminarela recensământul populaţiei rezultă o diferenţă de peste 60.000 de persoane dintre populaţia stabilă din judeţ şi numărul sătmărenilor aflaţi în bazele de date ale serviciilor de evidenţă a populaţiei din judeţ. O mică parte dintre aceştia o reprezintă studenţii şi elevii care studiază în alte judeţe, dar marea majoritate sunt cei care sunt la muncă în străinătate de mult timp. La aceştia se mai adaugă circa 4.150 de sătmăreni despre care nu se ştie nimic, dar despre care se presupune că sunt, de asemenea, plecaţi la muncă în străinătate. De asemenea, alţi circa 20.000 de sătmăreni sunt plecaţi la muncă în străinătate pentru o perioadă mai scurtă de timp (3-6 luni). Astfel că, în total, circa 85.000 de sătmăreni sunt plecaţi la muncă în străinătate. Potrivit datelor prezentate, în momentul de faţă judeţul nostru are o populaţie stabilă de 329.100 de locuitori, cu 38.181 mai puţini decât cei înregistraţi la recensământul din anul 2002 când populaţia stabilă număra 367.281 de locuitori.

Circa 85.000 de sătmăreni plecaţi din ţară
Potrivit rezultatelor preliminare a recensământului populaţiei din judeţul Satu Mare prezentate ieri de directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Satu Mare, Ovidiu Grigorescu, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi prefectul Radu Giurcă, directorul executic al DJS, Cătălin Ghiran, şi şeful Serviciului Monitorizare din cadrul Prefecturii Satu Mare, Ramona Antonescu, în momentul de faţă populaţia stabilă a judeţului nostru numără 329.100 persoane.
Populaţia stabilă reprezintă, potrivit lui Ovidiu Grigorescu, acele persoane care au domiciliul stabil şi locuiesc pe raza judeţului. Însă, potrivit bazei de date a serviciilor de evidenţă a populaţiei, numărul total al locuitorilor din judeţul Satu Mare este de 391.100 de locuitori. Diferenţa este explicată de directorul adjunct al DJS Satu Mare. “Diferenţa dintre numărul de persoane recenzate la recensământ şi numărul de persoane existente în bazele de date ale serviciilor de evidenţă a populaţiei o reprezintă acele persoane care au domiciliul în judeţul nostru, dar nu locuiesc aici. Din această categorie fac parte elevii şi studenţii care fac studii în alte judeţe şi care vin mai rar pe acasă, muncitorii care lucrează în alte judeţe sau persoane care au domiciliu în judeţul nostru dar au reşedinţa în alt judeţ. Însă marea majoritate a acestora o reprezintă sătmărenii care sunt plecaţi la muncă în străinătate pentru o perioadă lungă de timp şi care au rezidenţă în ţările unde muncesc”, a explicat Ovidiu Grigorescu.
Astfel, circa 60.000 de sătmăreni sunt plecaţi la muncă în străinătate pentru o perioadă lungă de timp care au rezindenţă în ţările în care trăiesc. La aceştia se adaugă peste 20.000 de sătmăreni care, potrivit celor declarate la recensământ, sunt plecate să muncească în străinătate pentru o perioadă mai scurtă de timp (3-6-9 luni). De asemenea, mai există un număr de 1.658 de locuinţe care nu au putut fi recenzate şi despre a căror locuitori (circa 4.500) nu se ştie nimic dar despre care se presupune că sunt plecaţi în străinătate. La un calcul sumar, circa 85.000 de sătmăreni, reprezentând peste 20% din numărul celor înregistraţi la serviciile de evidenţă a populaţiei, sunt plecaţi din ţară.

Mai mult de jumătate dintre sătmăreni trăiesc în mediul rural
Din numărul total al populaţiei stabile a judeţului nostru, un număr de 146.000 de locuitori, reprezentând 44,4%, îşi au domiciliul sau reşedinţa în unul din oraşele judeţului, în timp ce 183.100 de locuitori au domiciliul sau reşedinţa în zonele rurale.
Municipiul Satu Mare număra, în momentul efectuării recensământului, aproape 95.000 de locuitori, fiind urmat la distanţă mare de municipiul Carei (20.181 locuitori), oraşul Negreşti Oaş (9.881 locuitori), oraşul Tăşnad (8411 locuitori), oraşul Livada (6.639 de locuitori) şi oraşul Ardud (5.889 locuitori). Cea mai mare comună din judeţ este Medieşu Aurit care numără 6.526 de locuitori, urmată de comuna Bixad (6.340 de locuitori), Certeze (5.560 locuitori) şi Turţ (5.307 locuitori). De asemenea, cea mai mică comună din judeţ este Săcăşeni, care numără 1.161 de locuitori.

Aproape 60% sunt români
În ceea ce priveşte structura etnică, majoritatea, circa 57,7%, s-au declarat români. În clasament, aceştia sunt urmaţi de cei care s-au declarat a fi de etnie maghiară (34,5%), în timp ce sătmărenii care s-au declarat de etnie romă reprezintă 5,3%, de etnie germană – 1,5%, ucraineană – 0,4% în timp ce 0,1% s-au declarat de alte etnii. De asemenea, circa 0,4% din populaţia stabilă a judeţului nu au dorit să-şi declare etnia.
Comunele locuite 100% de români sunt Bârsău, Cămârzana şi Târşolţ, în timp ce în comunele Racşa, Bixad, Călineşti şi Certeze locuitorii români reprezintă între 98 şi 99%. Dintre comunele unde majoritari sunt maghiarii pot fi enumerate Dorolţ, Căpleni, Bogdand, Hodod, dar şi oraşele Carei şi Livada. Germanii se află cu preponderenţă în comunele Petreşti, Urziceni, Cămin şi Foieni, iar cei de etnie romă în comunele Socond, Acâş, Terebeşti, Săuca şi Tiream.
Directorul adjunct al DJS a mai arătat că faţă de recensământul populaţiei din anul 2002 se constată o scădere a numărului de locuitori la toate etniile, cu excepţia populaţiei de etnie romă, a cărei proponderenţă a crescut de la 2,9% în 2002 la 5,3% în 2011.

Peste 140.000 de locuinţe
Tot în cadrul ultimului recensământ al populaţiei au fost recenzate şi gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Astfel, în total, în judeţul nostru există 119.000 de gospodării, numărul mediu de locuitori pentru fiecare gospodărie fiind de 2,75 persoane/gospodărie. De asemenea, au mai fost recenzate şi un număr de 141.000 de locuinţe. Suprafaţa medie a locuinţelor din judeţul nostru este de 53,3 metri pătraţi, fiind pe locul trei în ţară din acest punct de vedere după judeţele Ilfov şi Timiş.
În municipiul Satu Mare se află 45.440 de locuinţe, fiind urmat de municipiul Carei, cu 9.004 locuinţe, oraşul Negreşti Oaş, cu 5.739 de locuinţe, şi oraşul Tăşnad cu 3.648 de locuinţe. Numărul mediu de camere a locuinţelor este de 2,6 camere/locuinţă, iar suprafaţa medie pentru fiecare cameră în parte este de 20,3 metri pătraţi. În ceea ce priveşte clădirile, în judeţ sunt înregistrate 100.200, din care circa 100.000 sunt clădiri cu locuinţe şi circa 200 sunt clădiri cu spaţii colective de locuit.
Florin Dura

Specialişti de la Universitatea Naţională din Ujgorod împreună cu arheologii Muzeului Judeţean Satu Mare au descoperit în Ucraina cetatea dacică Malaia Kopania, la 20 de kilometri de graniţa cu România. Cetatea dacică de la Malaia Kopania reprezintă, după ultimele săpături, cea mai mare descoperire dacică de acest fel. Cetatea se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi este construită din valuri de pământ. În vecinătatea ei, pe un deal au fost descoperite până în prezent 70 de morminte, iar ţelul arheologilor este de a găsi templul dacic al cetăţii.

Malaia Kopania, un izvor istoric nebănuit
Aşezată în regiunea Transcarpatia, din Ucraina, în “buza” comunităţii româneşti de acolo, Malaia Kopania se dovedeşte a fi un izvor istoric nebănuit. Şeful şantierului arheologic, Viaceslav Kotigorosko şi Igor Prohnenko, profesori la Universitatea Naţională din Ujgorod, împreună cu o echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare, formată din fostul director al Muzeului Judeţean, arheologul Viorel Ciubotă, şeful de secţie Robert Gindele şi actualul director al muzeului, arheologul Liviu Marta, au descoperit la Malaia Kopania o adevărată comoară dacică. “Descoperirea atestă faptul că regatul dacic era extins. Rolul cetăţii era acela de-a controla comerţul cu sare. Cetatea se află lângă Tisa, care reprezenta la acea vreme o cale prin care se făcea comerţ cu sare”, ne-a declarat fostul director al Muzeului Judeţean Satu Mare, arheologul Viorel Ciubotă.
Pe măsură ce, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Satu Mare, lucrările au avansat, descoperirile sunt pe cale să consacre o cetate dacică de inestimabilă însemnătate, un centru despre care se poate spune că aparţinea unui rege local.

Colaborarea cu arheologii sătmăreni a început în anul 2000
Şeful de secţie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, arheologul Robert Gindele, susţine că săpăturile în cetate au fost începute de către arheologii ucraineni în anii 1980, iar colaborarea dintre Universitatea Naţională Ujgorod şi Muzeul Judeţean Satu Mare a început în anul 2000. Tot de atunci, Ministerul Culturii şi Cultelor a sprijinit lucrările pentru care a alocat anual o sumă de bani de la Fondul Naţional de săpături. “De fapt, aceasta este singura expediţie arheologică în străinătate finanţată de către Ministerul Culturii şi Cultelor din România”, a mai spus arheologul Robert Gindele (foto).
Încununarea cercetărilor arheologice minuţioase a venit o dată cu campania de săpături din 2008. Astfel, arheologii sătmăreni au descoperit mormintele şi, odată cu acestea, cea mai mare şi reprezentativă cantitate de bijuterii dacice după vestitele brăţări din aur.

70 de morminte dacice
Săpăturile de la Malaia Kopania au scos la iveală nu mai puţin de 70 de morminte dacice, întinse pe o suprafaţă de jumătate de hectar. Mormintele datează din perioada lui Burebista, fiind descoperită şi o monedă grecească din argint din acea perioadă. “Am găsit peste 70 de morminte pe dealul din zona cetăţii dacice, cu osemintele arse depuse în urne”, a exemplificat arheologul Robert Gindele. Cetatea a fost ridicată din valuri de pământ şi este întinsă pe o suprafaţă de trei hectare. “Până în prezent, am efectuat săpături şi cercetări pe 40% din suprafaţa cetăţii”, a mai spus acesta.

Bijuterii dacice de mare valoare
În cimitirul dacic au fost descoperite mai multe obiecte din aur: un torques (colan) şi o brăţară. Torquesul a fost purtat la gât, fiind confecţionat din trei sârme groase din aur şi capete de îmbinare lucrate minuţios, ornamentate printr-o reţea de sârmuliţe. Obiectul a fost descoperit în stare fragmentară, având o greutate de peste 400 g. În forma completă avea o greutate de peste 1 kg. Brăţara este ornamentată prin şiruri de globule şi are o greutate de peste 70 g.
Obiectele confecţionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice. Descoperirea de la Malaya Kopanya este cea mai nordică descoperire de podoabă din aur din tot arealul dacic fiind, foarte probabil, cea mai reprezentativă după vestitele brăţări din aur. Foarte probabil că torquesul a fost purtat de un aristocrat dac de un rang înalt. Această descoperire atestă importanţa economico-politică deosebită a centrului dacic de la Malaya Kopanya, susţin arheologii.
Contextul descoperirilor este deosebit de important, fiind foarte probabil cel mai mare cimitir dacic. Au fost descoperite piese de podoabă din argint, bronz şi fier, 11 spade îndoite ritual, 3 săbii curbe dacice (sica), mai multe vârfuri de lance şi pinteni. Descoperirile din cimitir reflectă o elită războinică, cu un potenţial economic foarte ridicat, din timpul lui Burebista. Obiectele confecţionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice, situaţia aceasta fiind explicată prin existenţa unui “monopol regal” al exploatării aurului.

Arheologii speră să dea de templul dacic
Cetatea dacică de la Malaia Kopania reprezintă, după ultimele săpături, cea mai mare descoperire dacică de acest fel a ultimilor ani. Au fost descoperite lucruri foarte importante aici, inclusiv dovada că dacii îşi băteau propria monedă. Arheologii speră ca săpăturile din acest an să-i ajute să scoată la lumină un templu dacic şi sanctuarele.
Totodată, în cetatea de la Malaya Kopania au fost descoperite urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucăţi de fier neprelucrat care urma să fie topit, o monetărie şi un atelier de confecţionat râşniţe pentru măcinatul grâului. De asemenea, arheologii au găsit în morminte bijuterii, săbii, vârfuri de lance, catarame, pinteni şi alte obiecte aparţinând elitelor dacice.
Toate obiectele descoperite aici au fost depozitate în Muzeul din Ujgorod.

Echipă mixtă de arheologi
Situl arheologic de la Malaia Kopania a fost deschis în anul 2002, iar lucrările sunt conduse de o echipă de arheologi de la Universitatea Naţională din Ujgorod – Ucraina, prof. dr. Vjaceslav Kotigorosko, dr. Igor Prohnenko, împreună cu arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare, formată din fostul director al Muzeului Judeţean, arheolog Viorel Ciubotă, şeful de secţie Robert Gindele şi actualul director al muzeului, arheologul Liviu Marta. Cercetările de la Malaya Kopanya au fost desfăşurate sub tutela Ministerului Culturii şi Cultelor din România, respectiv din fonduri alocate de către Universitatea Naţională din Ujgorod, Ucraina.
Giorgiana Păduraru

Producţia estimată pentru acest an, circa 3.000 de tone
În judeţul Satu Mare, în prezent, există peste 700 de hectare cultivate cu viţă-de-vie nobilă, situând judeţul nostru printre primele din ţară din acest punct de vedere. Potrivit directorului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Satu Mare, Viorel Pintea, din cele peste 700 de hectare aproximativ 500 de hectare vor da rod în acest an. La o producţie medie estimată la circa 6 tone la hectar, asta ar însemna că în judeţ vor fi produse circa 3.000 de tone de struguri.
Din păcate, judeţul nostru nu are posibilitatea de a procesa întreaga producţie. “Anii trecuţi nu ne-am confruntat cu astfel de probleme deoarece întreaga producţie de struguri din judeţ putea fi transformată în vin şi valorificată pe plan local. În ultimii ani, însă, a crescut substanţial numărul de hectare cultivate cu viţă-de-vie. Pe lângă cele deja existente în zona Răteşti-Beltiug, au mai fost înfiinţate astfel de culturi în zona Halmeu, la Dobra, în zona Oaşului precum şi în zona Tăşnad-Cehal. Beciurile, puţine la număr, existente în judeţ nu mai pot face faţă producţiei de struguri, astfel că viticultorii trebuie să se reorienteze”, ne-a declarat Viorel Pintea.

Alba Iulia, cea mai apropiată vinificaţie
Problema cea mai mare o reprezintă faptul că toată această producţie nu poate fi valorificată, cel puţin deocamdată, în judeţ sau la vreo vinificaţie existentă în apropierea judeţului nostru. Pe plan local pot fi transformate în vin circa 600-700 de tone de struguri, iar restul pot fi valorificate doar la Alba Iulia, unde există cea mai apropiată vinificaţie care poate procesa în sistem industrial. “Tocmai aceasta este problema viticultorilor sătmăreni. Nu au unde să-şi valorifice producţia. Până acum nu au existat probleme de acest gen pentru că viţa-de-vie a avut nevoie de mai mulţi ani până să ajungă la maturitate şi să dea roadă. Circa 500 de hectare de vie au ajuns în acest stadiu şi va da roadă în acest an, însă trebuie găsită urgent o soluţie pentru valorificarea producţiei de struguri până la toamnă”, ne-a declarat Viorel Pintea.
Transportul producţiei de struguri la Alba Iulia presupune, pentru fermieri, cheltuieli destul de mari. Chiar dacă se are în vedere deschiderea în judeţ a unor vinificaţii care să proceseze în sistem industrial producţia de struguri, acest lucru va dura încă cel puţin doi-trei ani, însă până atunci, atât viticultorii cât şi specialiştii din agricultură se străduiesc să găsească o soluţie. “Singura soluţie pe care o văd eu deocamdată este Alba Iulia. Am stat de vorbă cu mai mulţi viticultori care au spus că vor lua legătura cu vinificaţia de la Alba Iulia pentru a se găsi o soluţie de transport. Poate, în cazul unor cantităţi mai mari, vor asigura ei transportul. Rămâne de văzut”, a mai declarat directorul APIA.

Mai uşor pentru cei cu suprafeţe mai mici
Cei care au cultivate suprafeţe mai mici de viţă-de-vie se descurcă, cel puţin deocamdată. Viticultorul Cristian Năstase din Halmeu are cultivate cu viţă-de-vie 3,6 hectare. Având o producţie medie de 6 tone la hectar, viticultorul sătmărean a transformat toată producţia de struguri în vin pe care a reuşit să-l valorifice până în prezent. “M-am descurcat anul acesta cu vinul pe care l-am făcut acasă şi l-am vândut. Intenţionez, însă, să accesez nişte fonduri europene pentru a-mi deschide propria vinificaţie astfel încât să pot procesa şi producţia viticultorilor din zonă”, ne-a declarat Cristian Năstase.
Totodată, viticultorul sătmărean ne-a declarat că va pune bazele unei asociaţii a viticultorilor din zona Halmeu. “Mai avem în vedere înfiinţarea unei asociaţii a viticultorilor din zonă. Mai sunt culturi de viţă-de-vie care nu au ajuns la maturitate şi nu dau încă roadă, dar trebuie să ne pregătim pentru atunci când vor rodi. Este absolut necesară o vinificaţie şi la Satu Mare”, ne-a mai declarat Cristian Năstase.
De asemenea, viticultorul Csaba Micle, care prognozează că de pe cele 23 de hectare cultivate cu viţă-de-vie ale sale va obţine în acest an circa o sută de mii de litri de vin, va trece începând din această toamnă la îmbutelierea vinului. “Trebuie să ne descurcăm pe cont propriu. Vinul de bună calitate este din ce în ce mai căutat pe piaţa românească şi e păcat să nu ne valorificăm producţia propie”, ne-a spus Csaba Micle.

Vinificaţii din fonduri europene
Directorul APIA Satu Mare, Viorel Pintea (foto), a mai precizat faptul că în judeţ se are în vedere înfiinţarea mai multor vinificaţii care să poată procesa întreaga producţie de struguri din judeţ. “Din informaţiile pe care le deţin, se doreşte înfiinţarea unei vinificaţii la Dobra. Acolo există o cultură de viţă-de-vie pe 150 de hectare, iar deţinătorul acesteia, Kallos Ferenc, doreşte ca în cel mai scurt timp să acceseze fonduri europene pentru a înfiinţa o vinificaţie de capacitate mare. Alte vinificaţii vor mai fi înfiinţate şi în celelalte zone cultivate cu viţă de vie. Toate acestea vor dura cel puţin doi-trei ani. Până atunci vor rodi şi celelalte hectare cultivate cu viţă-de-vie, producţia va fi mai mare şi trebuie valorificată într-un fel”, a mai adăugat Pintea.
Şi autorităţile judeţene se implică în dezvoltarea culturilor viticole din judeţ şi a vinului produs la Satu Mare. Astfel, Consiliul Judeţean Satu Mare are în vedere proiectul “Drumul Vinului Sătmărean”, finanţat din fonduri europene, prin care se va promova vinul din judeţul Satu Mare, urmând a fi organizat şi un festival al vinului.
Florin Dura

Sortimentul preferat al contrabandiştilor
Ţigările cu timbru ucrainean pot fi găsite în toate pieţele din judeţul Satu Mare. Însă barometrul contrabandei cu ţigări îl constituie Piaţa Someş din municipiul Satu Mare. Potrivit unor surse din Poliţia sătmăreană, gruparea care se ocupă cu comercializarea ţigărilor ucrainene de contrabandă în această piaţă este condusă de Petru Bogdan. Pe lângă contrabanda de ţigări, gruparea condusă de acesta se ocupă şi cu cămătăria. Numeroşi sătmăreni au rămas fără apartamente după ce au împrumutat diverse sume de bani de la membrii grupării şi nu au mai putut să returneze dobânzile exorbitante percepute. Aceleaşi surse din Poliţia sătmăreană mai spun că respectiva grupare şi-a creat stocuri importante de ţigări de contrabandă. Ţigările sunt ţinute în diverse apartamente şi garaje situate în zona Pieţei Someş.
După ce au vândut diverse mărci de ţigări, membrii grupării lui Bogdan s-au axat o vreme pe ţigările Viceroy. Însă în ultima perioadă, aceştia au început să vândă masiv doar ţigări Jin Ling, semn că dispun de o sursă foarte bună de aprovizionare. Membrii grupării conduse de Petru Bogdan se ocupă doar cu comercializarea en-detail a ţigărilor ucrainene, cumpărându-le direct de la grupările care le-au adus peste graniţă. Diverse grupări de romi se ocupă de distribuirea ţigărilor şi în celelalte pieţe din judeţul Satu Mare.

Schimbări la frontiera ucraineană
După o relativă acalmie pe graniţa cu Ucraina înregistrată în prima parte a anului trecut, contrabandiştii s-au reapucat să treacă ţigări peste fâşia verde. Potrivit surselor, acalmia a fost provocată de schimbarea regimului politic în Ucraina. Cu această ocazie, au fost îndepărtaţi din rândul grănicerilor simpatizanţii fostului regim. De asemenea, au fost demarate anchete împotriva liderilor grupărilor de crimă organizată protejate de aceştia. Se pare că şi ucraineanul Udud Ivan, poreclit Ciungul, liderul uneia dintre cele mai mari grupări de contrabandişti din zona de graniţă, a fost cercetat de autorităţile ucrainene, după ce ani la rând a dirijat contrabanda în zonă, sub protecţia unor ofiţeri cu funcţii de conducere ai Batalionului de grăniceri din Vinogradov.
Imediat după schimbarea grănicerilor cu funcţii de conducere, ca urmare a schimbării regimului politic, în Ucraina au apărut alte grupări dispuse să se ocupe de traficul de ţigări. Într-o ţară în care corupţia este endemică, ofiţerii grăniceri impuşi de noul regim aveau nevoie de bani pentru a-şi plăti funcţiile dobândite. Iar pentru a face bani, aveau nevoie de grupări de contrabandişti dispuse să treacă ţigările ucrainene peste fâşia verde şi care să aibă legături cu grupările din judeţul Satu Mare.

Şir de capturi importante
Contrabandiştii ucraineni s-au pus pe treabă, astfel că spre toamna anului trecut au început să apară şi primele capturi mai importante ale poliţiştilor de frontieră sătmăreni. În majoritatea cazurilor, contrabandiştii au încercat să introducă în ţară ţigări marca Jin Ling. În 18 septembrie 2011, pe un teren accidentat, într-o pădure din zona localităţii Bixad, poliţiştii de frontieră au găsit 15 baxuri, adică 7.500 de pachete de ţigări Jin Ling, în valoare de aproximativ 31.500 lei, dar contrabandiştii care transportau marfa s-au făcut nevăzuţi. În octombrie 2011, în maşina unei femei din Batarci, poliţiştii de frontieră au găsit 5.000 de pachete de ţigări Jin Ling. Peste câteva zile, poliţiştii de frontieră au observat, pe direcţia localităţii Dabolţ, mai multe persoane care au trecut frontiera din Ucraina în România transportând colete voluminoase. Poliţiştii de frontieră au acţionat imediat pentru reţinerea grupului, au somat persoanele, însă acestea nu s-au supus somaţiilor. În schimb, în cele 15 colete abandonate în apropierea frontierei, poliţiştii de frontieră au descoperit 7.500 pachete de ţigări marca Jin Ling, cu timbru fiscal ucrainean, provenite din magazine de tip duty free, valoarea lor fiind de 32.250 lei.
În noiembrie 2011, în maşina unui sătmărean, poliţiştii de frontieră au găsit cinci colete în care se aflau 2.500 pachete de ţigări marca Jin Ling, în valoare totală de 10.775 lei, pe care erau aplicate timbre de duty free Ucraina. În 16 decembrie, lucrătorii din cadrul IJPF Satu Mare au confiscat în apropierea Negreştiului aproximativ 15.000 pachete cu ţigări de provenienţă ucraineană, în valoare de 64.500 lei, pe care mai multe persoane au încercat să le introducă ilegal în ţară. Pe lângă aceste capturi, cine ştie ce alte cantităţi de ţigări au reuşit să introducă în ţară contrabandiştii, fără să fie prinşi de autorităţi.

Ţigările Jin Ling, o problemă majoră pentru UE
Ţigările Jin Ling nu au nici o piaţă de desfacere legală în Europa. Acest brand nu şi-a făcut niciodată reclamă şi nu pot fi găsite în magazine. Sunt vândute numai în mod ilegal – traficate de către grupări care speră la câştiguri imense prin vânzarea unor ţigări fără licenţă, fără accize şi taxe, pe piaţa neagră din Europa. Potrivit unei investigaţii realizate de reporterii Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, ţigările Jin Ling sunt produse în mod legal în fabrici ruseşti şi ucrainene, dar sunt destinate pieţii ilegale europene. Oficiali ai Biroului Anti-Fraudă al Uniunii Europene (OLAF) au format un Task Force dedicat problemei Jin Ling. Traficul cu Jin Ling “a devenit o problemă majoră în UE cauzând pierderi importante pentru bugetele naţionale dar şi pentru bugetul UE”, susţin reprezentanţii OLAF.

Ţigări din Republica Moldova, taman la Satu Mare
De câteva luni, pe piaţa neagră au început să apară pachete de ţigări Jin Ling aduse din Republica Moldova, având inscripţii împotriva fumatului în limba română. Şi aceste ţigări sunt vândute cu 7 lei pachetul, la acelaşi preţ cu cele din Ucraina. Un semn clar că, în ultima vreme, contrabanda a atins cote nemaiîntâlnite, din moment ce ţigările din Republica Moldova au ajuns în celălalt capăt al ţării, taman la Satu Mare. Deocamdată, autorităţile judeţene nu par prea interesate să afle pe ce filiere ajung în judeţul nostru ţigările din Republica Moldova, susţinând că fenomenul contrabandei este ţinut sub control. Nimic mai fals.
Szasz Lorand

45 de copii, fără loc la creşă
Patruzeci şi cinci de copii au fost respinşi la înscrierea la creşe. Creşele din municipiul Satu Mare deservesc un număr de 215 copii, sunt organizate pe grupe de câte 20 copii, în cazul grupei de vârstă de la 1,5 la 3 ani şi grupe de zece copii în cazul grupei de vârstă de până la 1,5 ani. Anual, înscrierile la creşă se fac în perioada mai – iunie, pentru anul şcolar 2011-2012 fiind înregistrate un număr de aproximativ 170 cereri. “Pe lângă aceste cereri, au existat alte zeci de dosare ale copiilor care au rămas în continuare la creşă, de la un an la altul”, a exemplificat şefa Centrului Creşe din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS), Daniela Kincses. Aceasta a mai spus că cele mai multe dintre solicitările neonorate s-au înregistrat la creşa din centrul oraşului, respectiv “Punguţa cu doi bani”, unde au fost refuzate 12 cereri.
Aceasta a mai spus că, pe întreg parcursul anului şcolar, în situaţia eliberării unor locuri la creşă, în funcţie de numărul de înregistrare al cererii, părinţii sunt contactaţi ulterior pentru completarea dosarelor în vederea ocupării locurilor libere.

Alocaţie de hrană zilnică între 6 şi 6,5 lei
Copiii de la creşe nu primesc nimic din partea statului, alocaţia de hrană a copiilor fiind plătită din banii părinţilor. “Părinţii copiilor care frecventează creşele achită lunar contravaloarea contribuţiei de hrană pentru perioada din lună în care copiii au frecventat creşa, contribuţie care este stabilită de creşa care asigură prepararea hranei”, a exemplificat directorul SPAS, Doina Văsuţ (foto jos). Astfel, alocaţia de hrană este cuprinsă între 6 şi 6,5 lei pe zi pentru fiecare dintre copii. Creşele care funcţionează în sistem public în municipiul Satu Mare sunt: Creşa “Ţara Minunilor”, frecventată de un număr de 70 copii, cu o contribuţie zilnică de hrană şase lei, Creşa “Punguţa cu doi bani”, frecventată de un număr de 40 copii, contribuţia zilnică de hrană şase lei, Creşa “Dumbrava Minunată”, frecventată de un număr de 20 copii, contribuţia zilnică de hrană 6,5 lei, Creşa “Harap Alb” , frecventată de un număr de 25 copii şi o contribuţie zilnică de hrană de şase lei, şi Creşa “Albă ca Zăpada”, frecventată de un număr de 20 copii, contribuţia zilnică de hrană de şase lei.

Locuri suplimentate la creşa socială
Din cauza situaţiei financiare precare, tot mai mulţi părinţi îşi înscriu copiii la creşa socială “Prichindel”. “Începând din acest an şcolar am fost nevoiţi să suplimentăm numărul de locuri deoarece au fost depuse foarte multe cereri. Şi aşa, zece copii au rămas pe dinafară”, a declarat directorul SPAS, Doina Văsuţ. Astfel, în loc de cele 30 de locuri destinate copiilor cu probleme familiale, în prezent creşa socială este frecventată de 40 de copii.
Creşa socială “Prichindel” a fost înfiinţată în urmă cu doi ani, în urma încetării activităţii Centrului de zi “Prichindel” care se afla în subordinea SPAS. Un an mai târziu, în curtea creşei sociale a fost inaugurat un spaţiu de joacă pentru copii. Astfel, cei mici beneficiază de activităţi recreative şi de socializare în condiţii optime şi de siguranţă, având la dispoziţie două tobogane mici, un leagăn cu tobogan, un castel cu tobogan, un leagăn dublu, o groapă de nisip, precum şi alte jocuri specifice pentru copii. Întreaga investiţie, în valoare de 25.500 de lei, a fost asigurată de Consiliul Local Satu Mare.

Lipsă de personal la creşe
În cele cinci creşe care funcţionează în sistem public îşi desfăşoară activitatea un număr de 32 persoane având diverse calificări: asistent medical, psiholog, inspector educator, referent educator, infirmiere, administrator. Alături de personalul propriu, pentru a putea asigura îngrijirea corespunzătoare a copiilor au fost contractate serviciile unei societăţi medicale pentru un număr de patru asistente şi patru infirmiere şi serviciile unei firme de igienizare pentru un număr de şapte îngrijitoare de curăţenie.
La Creşa socială “Prichindel” îşi desfăşoară activitatea şapte persoane având diverse calificări, respectiv asistent medical, referent educator, infirmieră, asistent social, coordonator, bucătar. “Alături de personalul propriu, pentru a putea asigura îngrijirea corespunzătoare a copiilor, au fost contractate serviciile unei societăţi medicale, respectiv o asistentă medicală şi o infirmieră şi serviciile unei firme de igienizare pentru un număr de un îngrijitor curăţenie”, a mai spus Doina Văsuţ.
Doina Văsuţ afirmă că există şi situaţii în care unele creşe sau grupe din acestea nu pot funcţiona, deşi dispun de toate dotările, deoarece legislaţia actuală nu permite angajarea de personal. Aşa este cazul unei creşe de pe strada Botizului, “Mica sirenă”, care a fost amenajată şi dotată corespunzător cu doi ani în urmă, precum şi a creşei din cartierul Micro 17 care face parte din Grădiniţa “Draga mea”, unde, deşi există condiţii pentru înfiinţarea unei grupe, acest lucru nu este posibil deoarece nu poate fi angajat personalul necesar.

Beneficiarii creşei sociale
Pot beneficia de serviciile gratuite ale creşei sociale copiii şi părinţii cărora li se acordă prestaţii şi servicii destinate prevenirii separării lor, copiii care au beneficiat de o măsură socială şi au fost reintegraţi în familie, copiii care beneficiază de o măsură de protecţie specială, copiii ai căror familii se confruntă cu multiple carenţe de ordin material, de componenţă sau de ordin sanitar, respectiv copiii ai căror familii nu au niciun suport din partea familiei lărgite.
Giorgiana Păduraru

Deţinuţii consumă zilnic carne
Carnea şi legumele sunt nelipsite din meniul zilnic al deţinuţilor. Statul alocă pentru fiecare dintre deţinuţi între 4,70 şi 5,42 lei plus TVA pentru o masă, care include o ciorbă şi felul doi, precum şi un mic dejun şi o cină copioasă. În total, 2.855 de calorii. De exemplu, într-o zi deţinuţii au parte de margarină, pâine, brânză şi ceai la micul dejun, la prânz ciorbă de fasole şi pilaf de orez cu carne, iar la cină sunt serviţi cu mâncare de legume cu jumări. În altă zi, aceştia au la meniu biscuiţi, gem, ceai, pâine la micul dejun, supă de roşii şi sarmale la prânz şi mâncare de cartofi la cină. O altă porţie ar suna aşa: dimineaţa margarină, biscuiţi, ceai, pâine, la prânz ciorbă de cartofi şi paste cu carne, iar la cină orez cu legume. Iar meniul delicios şi diversificat poate continua.
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Satu Mare, inspectorul Raluca Dimulescu, susţine că valoarea financiară a normei de hrană/zi/deţinut se acordă diferenţiat, după cum desfăşoară sau nu munci productive şi în funcţie de diagnosticele medicale ale acestora. Astfel, dacă nu muncesc şi nici nu se află în evidenţă cu diferite diagnostice, valoarea financiară pentru hrană este de 3,52 de lei plus TVA, sumă care poate ajunge la 5,42 de lei plus TVA/zi/deţinut în cazul în care este bolnav şi desfăşoară muncă grea.

Legume cultivate în gospodăria proprie
Bugetul pentru hrana deţinuţilor alocat Penitenciarului pe anul trecut a fost de 729.992 lei. Trebuie menţionat faptul că Penitenciarul dispune de o gospodărie agrozootehnică proprie. Tot ceea ce se cultivă aici se foloseşte la prepararea hranei pentru cei 500 de deţinuţi.
Spre exemplu, anul trecut, Penitenciarul Satu Mare a cultivat şi obţinut 21.513 kg de cartofi de vară, 9.536 de kg de culturi rădăcinoase, 6.764 de kg de varză de vară, 33.759 de kg de varză de toamnă, 4.245 de kg de fasole şi 16.692,50 de kg de alte legume. Toate acestea au ajuns în farfuriile deţinuţilor sătmăreni.

Grădiniţele hrănesc copiii pe banii părinţilor
Dacă deţinuţii primesc o alocaţie zilnică de hrană din partea statului, preşcolarii din grădiniţe nu primesc nimic. Alocaţia de hrană a copiilor este de şase lei zilnic, bani plătiţi de părinţi. Cele două mese zilnice sunt asigurate strict din banii achitaţi lunar de părinţi. Din cei 6 lei, zilnic, reprezentanţii unităţii preşcolare trebuie să asigure unui copil micul dejun, prânzul şi gustarea de după-amiază, făcând eforturi pentru a oferi mese bogate în vitamine şi proteine, căci este vorba de masa unui copil.
De regulă, dimineaţa copiii sunt serviţi cu ceai de lămâie, lapte, unt, caşcaval sau cereale. La prânz, preşcolarii primesc ciorbă şi felul al doilea, doar unul dintre aceste conţinând carne, însă există şi excepţii. Gustarea de după-amiază nu este constituită, de fiecare dată, din fructe sau iaurt. Exemplificând, luni, prichindeii de la una dintre grădiniţele din municipiu au mâncat dimineaţa ceai, pâine cu unt şi caşcaval. La prânz, copiilor le-a fost pregătită supă de carne şi piure de cartofi cu pulpe de pui la cuptor şi murături, iar după-amiaza le-a fost oferit un melc cu cacao. Dacă în unele zile se găseşte carne în ambele feluri de mâncare de la prânz, în alte zile carnea lipseşte fiind înlocuită cu supă de vişine şi macaroane cu brânză. Reprezentanţii unităţii preşcolare susţin că, de fapt, gospodărirea este cea mai importantă, valoarea meselor putând să fie sub cei 6 lei, iar în altă zi peste această sumă.

Supă chioară pentru pensionari
Dacă statul se îngrijeşte ca deţinuţii să se hrănească sănătos zi de zi, cei mai mulţi dintre pensionari abia au ce pune pe masă. Dintre cei 85.210 de pensionari din judeţ, 12.690 au pensii minime, de 350 de lei pe lună. Alţi 6.747 au pensii de până la 400 de lei. De altfel, peste 75.000 dintre pensionari primesc lunar o pensie mai mică de 1.000 de lei.
Pensionarii cu pensii minime trebuie să achite lunar cheltuieli curente de 200 de lei, astfel că pentru mâncare le mai rămân 150 de lei, respectiv cinci lei pe zi. O astfel de pensionară din Satu Mare recunoaşte că îi este foarte greu să se întreţină. “Mănânc de două ori pe zi, dar uşor. Nu mănânc carne decât foarte rar. Noroc că mă ajută copiii. În rest îmi gătesc macaroane, orez, cartofi”, spune bătrâna. În plus, aceasta recunoaşte că poate să facă economii când este nevoie. “Reuşesc să-mi strâng bănuţi şi pentru medicamente. Nu în totalitate, însă, când nu pot, mă ajută fiica mea”, a mai spus aceasta. De altfel, bătrâna recunoaşte că apelează foarte rar la ajutorul fiicei ei pentru că nu vrea să o împovăreze. “Are şi ea familia ei, salariile sunt mici, nici ei nu o duc foarte bine”, a mai spus bătrâna.
Giorgiana Păduraru

Valoarea financiară a normei de hrană/zi/deţinut se acordă diferenţiat. Fiecărui deţinut trebuie să i se asigure 2855 de calorii

Ultimele schimbări legislative cu privire la taxa auto au bulversat în totalitate piaţa de maşini din judeţ. După nebunia de la finele lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie, când sătmărenii s-au înghesuit să-şi înmatriculeze autovehiculele înscrise în circulaţie înainte de 1 ianuarie 2007 pentru a scăpa de plata noii taxe de poluare, în aceste zile sunt înmatriculate doar acele maşini pentru care s-a plătit una dintre aceste taxe sau care au fost aduse recent din Occident. Nu numai sătmărenii sunt debusolaţi, ci şi autorităţile care nu prea ştiu ce se facă. Mai mult decât atât, în cursul zilei de luni în presa naţională a apărut un alt zvon potrivit căruia noua taxă de poluare ar putea fi amânată cu un an de zile, până la data de 1 ianuarie 2013, lucru care a încurcat şi mai mulţi iţele. Acum sătmărenii care vor să-şi cumpere o maşină nu mai ştiu ce taxă vor plăti în eventualitatea înmatriculării acesteia, astfel că în acest moment piaţa auto este în suspans.

Nebunie provocată de noua taxă
Începând din prima jumătate a lunii decembrie, odată cu apariţia zvonurilor despre noua taxă auto, potrivit căreia vor trebui să plătească taxa de poluare şi cei care-şi cumpără maşini înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 pentru care nu s-a plătit nicio taxă, atât la Registrul Auto Român cât şi la Serviciul de Înmatriculări Auto s-au format cozi. Nimeni nu ştia la acea dată când va intra în vigoare noua taxă de poluare, astfel că toţi cei care şi-au cumpărat maşini înmatriculate înainte de 2007 doreau să şi le înmatriculeze pentru a scăpa de noua taxă.
Practic numărul înmatriculărilor înregistrate în această perioadă s-a dublat faţă de zilele obişnuite până în data de 13 ianuarie când noua taxă de poluare a intrat în vigoare. Astfel că, cei care după această dată doreau să-şi înmatriculeze autoturismele pentru care nu s-a plătit nicio taxă auto, erau obligaţi să plătească noua taxă de poluare. După data de 13 ianuarie, înmatriculările în judeţ au scăzut vertiginos, fiind înmatriculate doar autovehiculele vândute pentru care anterior s-a plătit una dintre taxe sau, într-o măsură mai mică, cele aduse recent din străinătate. În ultimele zece zile nu a fost înmatriculată practic nicio maşină care anterior fusese deja înmatriculată dar pentru care nu s-a plătit nicio taxă auto.

Vânzători şi cumpărători nemulţumiţi
Noua taxă de poluare a îngheţat şi mai mult piaţa auto din judeţ care, cu excepţia perioadei 10 decembrie – 13 ianuarie, era blocată aproape în totalitate. Acest lucru i-a nemulţumit atât pe vânzătorii de maşini cât şi pe potenţialii cumpărători. Singurii care aveau ceva de câştigat erau cei care-şi înmatriculau pentru prima dată o maşină în România deoarece noua taxă era cu 25% mai mică faţă de cea precedentă.
Cei care aveau de vândut maşini înmatriculate în România înainte de 2007 erau cei mai nemulţumiţi pentru că erau nevoiţi să lase din preţ exact contravaloarea noii taxe de poluare. “Am o maşină fabricată în anul 2000 înmatriculată în ţară înainte de 2007. Până la începutul lunii decembrie preţul unui astfel de autoturism era în jur de 4.500-5.000 de euro, pentru că până atunci nu mai trebuia plătită nicio altă taxă. După 13 ianuarie, pentru o astfel de maşină taxa de poluare este de circa 1.500 de euro. Astfel că acum nu o pot vinde cu mai mult de 3.500 de euro. Practic, statul mi-a luat din buzunar 1.500 de euro”, ne-a declarat proprietarul unei maşini pe care voia să o vândă.
Totodată, un sătmărean care dorea să-şi cumpere o astfel de maşină îşi exprimă nemulţumirea. “Intenţionam să-mi cumpăr o maşină gata înmatriculată pentru că nu mai aveam de plătit taxe. Acum sunt în aşteptare să văd ce se întâmplă. Dacă rămâne taxa aşa cum este, prefer să-mi cumpăr o maşină adusă din Occident decât să-mi iau una rulată deja pe drumurile din România, pentru că taxa este aceeaşi”, ne-a spus acesta.
Cum piaţa auto este blocată aproape în totalitate în această perioadă, vânzătorii încă nu ştiu cum să ajusteze preţurile la maşini ca să le poată vinde. Deocamdată, şi în piaţa de maşini preţurile sunt în stagnare. “Nu vom avea ce face, va trebui să lăsăm din preţ dacă vrem să le vindem. Atunci ne-am grăbit să ne înmatriculăm maşinile să nu mai plătim taxa de primă înmatriculare, iar acum trebuie să reducem preţurile cu valoarea noii taxe”, ne-a declarat unul dintre vânzători.

Noua taxă stimulează importul de maşini
După părerea multor sătmăreni, noua taxă auto favorizează aducerea de maşini second-hand din ţările occidentale. Mecanismul este explicat de unul dintre cei care se ocupă cu aşa ceva. “Noua taxă este aplicată atât maşinilor înmatriculate în România înainte de 2007 pentru care nu s-a plătit nicio taxă şi care au rulat pe drumurile din ţară timp de 4-5 ani de zile, cât şi celor recent aduse din Occident. Românul, în schimb, preferă să cumpere o maşină care nu a fost rulată deloc în ţară decât una distrusă de drumurile româneşti pentru că taxa este aceeaşi. Nu este nicio diferenţă”, ne-a spus dealerul de maşini.
Mulţi dealeri de maşini sătmăreni cunosc acest lucru, astfel că au dat fuga în ţările occidentale pentru a cumpăra maşini second-hand pe care mai apoi să le vândă în ţară, în speranţa că vor fi vândute mai bine decât cele rulate în România. Chiar şi preţurile acestor maşini au crescut cu circa 15-20% faţă de cele aduse în ţară înainte de luna decembrie 2011.

Schimbarea schimbării
În cursul zilei de luni, în presa naţională au apărut zvonuri cum că aplicarea noii taxe ar putea fi prelungită până în data de 1 ianuarie 2013. “Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a propus coaliţiei ca taxa auto de primă vânzare pentru maşinile înmatriculate înainte de ianuarie 2007 să fie suspendată pentru circa un an, interval în care să fie achitată doar taxa de poluare auto, redusă cu 25%. Propunerea a fost avansată în şedinţa de luni a coaliţiei şi ar urma să fie introdusă prin ordonanţă de urgenţă. Ministrul a cerut reanalizarea Legii privind taxa auto şi amânarea cu aproximativ un an, până la 1 ianuarie 2013, a articolului care impune plata taxei de primă vânzare pentru maşinile înregistrate înainte de 1 ianuarie 2007. Motivul invocat a fost că, deşi noua taxă a fost anunţată cu mai multe luni în urmă, proprietarii de maşini vechi nu au înţeles complet sistemul şi nu au avut, astfel, timp suficient să îşi vândă autovehiculele. Un alt argument a fost acela că foarte multe persoane vor să vândă maşinile vechi, însă taxa pe care trebuie să o achite cumpărătorul depăşeşte de multe ori valoarea autovehiculului”, au afirmat surse oficiale, potrivit Mediafax.
Dealerii de maşini sătmăreni au fost bulversaţi din nou la aflarea acestor veşti. “Am mulţi prieteni care acum sunt prin Germania şi Franţa pentru a cumpăra maşini să le aducă în ţară. Acum chiar nu mai ştim ce să facem. În ţara asta se schimbă legile de la o săptămână la alta. Deocamdată aşteptăm să se aşeze lucrurile, apoi vom vedea ce vom face”, ne-a spus dealerul sătmărean.
În această situaţie, piaţa auto din judeţ este îngheţată, atât la propriu, cât şi la figurat.
Florin Dura

Scheme ocupate doar parţial
Lipsa personalului a fost principala problemă cu care s-a confruntat Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare în cursul anului trecut, a declarat prim-procurorul Ana Rusu. Schema de personal a unităţii de parchet prevede 15 posturi de procurori, din care sunt ocupate doar şase, rezultând un grad de ocupare de 45%. “Am început anul 2011 cu cinci procurori, din care unul ocupa funcţie de execuţie. În cursul anului trecut, ne-a mai venit un coleg, lucru care ne-a ajutat mult în decongestionarea activităţii”, a spus prim-procurorul Ana Rusu. Toţi cei cinci procurori cu funcţie de execuţie au vechime mai mică de trei ani.
Procurorul general adjunct Aurel Mascaş a declarat că în întregul judeţ se înregistrează o criză acută de procurori. Din cele trei posturi prevăzute în organigramă, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Negreşti Oaş este ocupat doar unul, iar la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare patru posturi din cele 12 prevăzute în organigramă.

Se caută soluţii pentru încadrarea de procurori
Procurorul general adjunct Aurel Mascaş a remarcat faptul că, în pofida numărului mare de absolvenţi de facultăţi de drept, numărul celor care reuşesc să treacă de examenele organizate de Institutul Naţional al Magistraturii este foarte scăzut. Acesta a refuzat să spună dacă acest lucru se datorează lipsei de pregătire a candidaţilor sau gradului ridicat de dificultate a subiectelor. Oricum, chiar şi procurorii care vin în stagiu în judeţul Satu Mare pleacă la alte parchete din judeţe mai dezvoltate imediat ce au ocazia.
Prim- procurorul Ana Rusu a declarat că a propus Consiliului Superior al Magistraturii ca examenele de admitere în magistratură să fie organizate pe posturi. Astfel, un candidat care s-a înscris pe un loc în judeţul Satu Mare ar putea ocupa postul dacă a luat notă de trecere, chiar dacă există concurenţi din alte judeţe care au luat note mult mai mari.

Peste 16.000 de dosare de soluţionat
Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare a avut anul trecut de soluţionat 16.731 de dosare, din care 16.140 au fost dosare penale, iar 591 plângeri şi alte lucrări. În urma activităţii procurorilor au fost soluţionate 5.974 de dosare, din care 4.257 cauze penale. Dintre acestea, în 270 de dosare au fost emise rechizitorii, fiind trimişi în judecată 346 de inculpaţi, fiind arestaţi preventiv 74 de inculpaţi. În alte 3.987 de dosare penale au fost date alte soluţii, iar în 1.326 s-a declinat competenţa către unităţi superioare de parchet. Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare a început anul cu 10.557 de dosare nesoluţionate, din care 4.749 sunt cu autor cunoscut, iar 5.808 cu autor necunoscut, precum şi cu 44 de plângeri. Soluţionarea tuturor acestor dosare va cădea în sarcina celor şase procurori ai parchetului.
Nu au fost neglijate nici căile de atac. Din cele 39 de căi de atac înaintate de procurori, 29 au fost admise. Procentul de admisibilitate a fost de 71,79%, superior anului 2010, când valoarea acestui indicator a fost de 69%.

Aproape 2.800 de dosare pe cap de procuror
Încărcătura medie de dosare pe procuror a fost anul trecut de 2.798 de dosare, din care 2.690 sunt penale. “Încărcătura pe procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare este apreciată în raportul de activitate pe semestrul I al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca fiind cea mai mare din cadrul celor 179 de parchete de pe lângă judecătorii”, a declarat Ana Rusu.
Indicele general de operativitate pe parchet a fost de 35,62%/lucrări, respectiv 26,37% raportat la cauzele penale, indice superior celui din 2011. Faţă de anul 2010, indicele general de operativitate a parchetului a crescut cu 10,62% faţă de anul 2010, când a fost de 25%. Operativitatea pe procuror a fost de 710 dosare penale pe procuror, faţă de 595 dosare penale în 2010.
Cele şapte achitări înregistrate provin din exercitarea căilor de atac în dosare vechi de câţiva ani. Niciun dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare nu a fost restituit de către instanţă în cursul anului trecut.

Neidentificarea autorilor jafurilor de la Petrom, marea nereuşită
La capitolul reuşite, prim- procurorul Ana Rusu a punctat dosarul interlopilor şantajişti Dorel Tukacs, Nicolae Fuşle şi Bogdan Tărţan, condamnaţi definitiv pentru şantaj, ultraj, respectiv asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. La capitolul nerealizări, prim- procurorul Rusu a indicat neidentificarea autorilor necunoscuţi, în special a autorilor celor două jafuri la staţiile Petrom. “Mai sunt încă de făcut mari eforturi în identificarea autorilor, dat fiind numărul de 5.808 dosare cu autor necunoscut restanţă în soluţionare din 2011. De asemenea, rămân o mare necunoscută cele două jafuri de la staţiile Petrom. Să sperăm că vom reuşi să identificăm în acest an autorii acestora”, a adăugat procurorul Ana Rusu. Procurorul general adjunct Aurel Mascaş a catalogat ca foarte bună activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare pe anul trecut, atât din punctul de vedere al volumului cât şi al calităţii.
Szasz Lorand

Barza are concurenţă serioasă şi nefericită în judeţ. Şi asta pentru că în ultimele 13 luni zeci de minore au rămas însărcinate. Copilăria lor s-a dus pentru totdeauna. Aşadar, fiecare poveste despre o fetiţă însărcinată sau care a născut confirmă faptul că România are o problemă nerezolvată care a luat proporţii. Suntem lideri în Europa în acest top ruşinos nu doar pentru că avem o sumedenie de cazuri, ci pentru că autorităţile nu sunt în stare să acţioneze preventiv şi să conceapă o strategie eficientă pentru a evita înmulţirea acestor cazuri. Noi continuăm să ne minunăm că avem fetiţe care nasc la 11 ani, iar viaţa merge mai departe. Mâine va fi la fel: un alt copil va doborî recordul şi va naşte la o vârstă mai fragedă. Iar semnalele sunt tot mai alarmante: 2012 a început cu o “epidemie” de fetiţe care nasc în judeţ. Aşadar, cazurile mediatizate numai în prima lună a acestui an de presa din Satu Mare oferă impresia unui tablou suprarealist într-o ţară membră a Uniunii Europene.

Zeci de cazuri în ultimele luni
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Satu Mare a înregistrat un număr de 24 de minore însărcinate în cursul anului trecut. “În ceea ce priveşte numărul tinerelor cu vârste cuprinse între 13-17 ani care au rămas însărcinate în cursul anului 2011, Serviciul de intervenţii pentru situaţii de abuz, violenţă în familie, trafic şi alte situaţii de urgenţă a instrumentat un număr de 24 de cazuri“, a declarat şeful Serviciului de Intervenţie în Caz de Abuz, Violenţă în Familie, Trafic şi alte situaţii de urgenţă în domeniul asistenţei sociale, Mihaela Bonea. La acest număr se mai adaugă alte trei cazuri depistate în primele zile ale acestui an. Totuşi, evidenţele instituţiilor publice nu sunt nici pe departe complete, în condiţiile în care o parte din tinere, de regulă cele din comunităţile de romi, preferă să ţină ascunsă sarcina, născând acasă, asistate numai de moaşe.

Serviciu special pentru protejarea minorelor
Serviciul de Intervenţie în Caz de Abuz, Violenţă în Familie, Trafic şi alte situaţii de urgenţă în domeniul asistenţei sociale a fost înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C. în martie 2006. În cadrul serviciilor dezvoltate de Protecţia Copilului, descoperirea, intervenţia şi raportarea cazurilor de abuz reprezintă o prioritate absolută, D.G.A.S.P.C. fiind prima instituţie care ar trebui să apere drepturile fundamentale ale omului, în general, şi ale copilului, în special. “Toţi copiii asupra cărora a fost exercitată o formă de abuz fizic/psihic/sexual au beneficiat de consiliere juridică, consiliere psihologică, consiliere pe parte socială. De asemenea, au fost asistaţi la audierea lor de către instanţă/poliţie, au fost însoţiţi la medicina legală, iar în cazurile unde abuzul a avut loc în familie, aceştia au fost scoşi din familia biologică şi faţă de ei s-a luat o măsură de protecţie în regim de urgenţă la familia lărgită sau în centre de tip rezidenţial, case de tip familial sau asistenţi maternali profesionişti. Angajaţii serviciului au răspuns pozitiv la toate solicitările făcute de instituţiile cu care DGASPC colaborează”, a declarat şeful Serviciului, Mihaela Bonea.

Trei cazuri în prima lună din acest an
Anul 2012 a început cu o “epidemie” de fetiţe care nasc. Cazurile mediatizate recent de mass-media judeţeană oferă impresia unui tablou suprarealist într-o ţară membră a Uniunii Europene. Câteva exemple, pe repede înainte. Poliţiştii din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Tăşnad au fost sesizaţi telefonic, în data de 9 ianuarie, prin Serviciul Apeluri de Urgenţă 112, despre faptul că a fost solicitată ambulanţa în cazul unei minore însărcinate, în vârstă de 15 ani, care acuza dureri abdominale, fiind transportată la Spitalul Judeţean Satu Mare. Minora L. S., în vârstă de 15 ani, din satul Mihăieni, comuna Acâş, locuia în concubinaj de aproximativ un an cu Ernest C., în vârstă de 22 de ani, din aceeaşi localitate, cu care a întreţinut relaţii sexuale încă dinainte de împlinirea vârstei de 15 ani, rezultând sarcina în luna a IV-a. Concubinul s-a ales cu dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor.

Cazuri depistate in extremis
Toate aceste cazuri au un numitor comun: au fost depistate in extremis, numai după ce minorele au solicitat asistenţă medicală de urgenţă. Al doilea caz a fost depistat în data de 14 ianuarie de către poliţiştii Secţiei 4 Beltiug Poliţie Rurală care s-au sesizat cu privire la faptul că o minoră în vârstă de 14 ani, însărcinată în luna a şasea, s-a prezentat la dispensarul din Socond. Medicii au stabilit că fata a întreţinut, cu consimţământul său, relaţii sexuale cu Ion R., în vârstă de 20 de ani, din comună. Având în vedere faptul că întreţinerea de raporturi sexuale cu o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani constituie potrivit legii penale infracţiune, chiar dacă există consimţământul acesteia, tânărul este cercetat de poliţişti în cadrul unui dosar penal.
Al treilea caz din acest an le-a fost sesizat poliţiştilor din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Tăşnad prin Serviciul Apeluri de Urgenţă 112. La acea dată, a fost solicitată ambulanţa în cazul unei minore însărcinate, în vârstă de 16 ani, care acuza dureri abdominale, fiind transportată la Spitalul Judeţean Satu Mare. Fata din localitatea Supuru de Sus locuia în concubinaj de doi ani cu prietenul ei, în vârstă de 19 ani, din aceeaşi localitate, cu care a întreţinut relaţii sexuale încă dinainte de împlinirea vârstei de 15 ani, fiind însărcinată în luna a IX-a. Concubinul s-a ales cu dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor.
Ciprian Bâtea
Pavel Prodaniuc

O jumătate de milion de absenţe
Potrivit datelor raportate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Satu Mare, în primul semestru al anului şcolar 2011-2012, cei peste 60.000 de elevi sătmăreni au acumulat în total 558.570 de absenţe, adică cu ceva mai mult de o jumătate de milion de absenţe. Dintre acestea, au fost motivate circa jumătate, iar jumătate au rămas nemotivate.
Surprinde numărul foarte mare de absenţe a elevilor din ciclul primar (clasele I – IV), care au acumulat, în total, 70.598 de absenţe, acolo unde de obicei se absentează mult mai puţin. Pe locul doi în ordine crescătoare ca număr de absenţe se află elevii din ciclul gimnazial (clasele V-VIII), care au acumulat 160.721 de absenţe. Cum era de aşteptat, cele mai multe absenţe le-au acumulat elevii din ciclul liceal, adică 327.251, reprezentând circa 60% din totalul absenţelor înregistrate în primul semestru al anului şcolar în curs.
Mulţi dintre elevi au fost culeşi de prin baruri şi cluburi în urma raziilor organizate de poliţiştii sătmăreni.

Peste 1.750 de note scăzute la purtare
De asemenea, în perioada analizată, au fost înregistrate, în total, un număr de 1.759 de note scăzute la purtare, faţă de 1.350 în aceeaşi perioadă a anului trecut, din care 1.433 între notele 7 şi 9, în timp ce în cazul a 326 de elevi li s-a scăzut nota la purtare sub şapte.
Cele mai multe note scăzute la purtare între 7 şi 9 sunt înregistrate la elevii din ciclul gimnazial – 806, aceştia fiind urmaţi de liceeni, cu 448 de note scăzute la purtare. Surprinzător e faptul că 179 de elevi de ciclu primar au avut notele scăzute la purtare.
Elevii din ciclul gimnazial sunt campioni şi în ceea ce priveşte notele scăzute la purtare sub 7, unde au fost înregistrate 189 de astfel de note, fiind urmaţi de liceeni, cu 112 note scăzute la purtare şi cei din ciclul primar, cu 25 de note scăzute la purtare. Cauza majoră a acestor note scăzute o reprezintă absenţele, fiind înregistrate puţine cazuri de indiciplină de altă natură pentru care să fie luată o astfel de decizie din partea dascălilor.

Aproape 160 de elevi exmatriculaţi şi eliminaţi
Din cauza a diferite acte de indisciplină, în primul semestru al acestui an şcolar au fost exmatriculaţi şi eliminaţi 157 de elevi. Pentru abateri mai grave de la regulamentele şcolare, un număr de 53 de elevi au fost exmatriculaţi din şcoli, toţi din ciclul liceal, în timp ce 104 au fost eliminaţi pentru două-trei zile sau pentru o săptămână din şcoli, din care cinci din ciclul gimnazial şi 99 din cel liceeal.
Îmbucurător este faptul că în şcolile din judeţul Satu Mare, în perioada analizată, nu au fost înregistrate acte de violenţă sau alte acte de indisciplină grave.

Programe de reducere a absenteismului
Pentru reducerea fenomenului absenteismului din şcoli, Ministerul Educaţiei a elaborat mai multe programe, însă cel puţin până în prezent niciunul nu a fost implementat în şcolile din judeţul nostru.
Unul dintre ele, care este şi cel mai controversat, este accesul elevilor în unităţile şcolare pe baza cartelelor magnetice. Majoritatea elevilor sătmăreni nu sunt de acord cu acest program, spunând că sunt şanse ca să-şi uite aceste cartele acasă, situaţie în care nu mai pot intra în şcoli. Pe de altă parte, părinţii spun că, indiferent dacă au sau nu cartele, dacă elevii nu vor să meargă în ziua respectivă la şcoală nu se duc, astfel că acest proiect nu ar reduce decât în mică măsură absenteismul şcolar.
Un program acceptat cel puţin de părinţi este cel al cataloagelor electronice. Prin intermediul acestora, părinţii elevilor care frecventează cursurile şcolare în unităţile de învăţământ sătmărene vor putea afla din faţa unui computer, de acasă sau de la serviciu, situaţia şcolară a odraslelor lor. Pentru ca acest program să fie funcţional, Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare, va pune gratuit la dispoziţia unităţilor de învăţământ un program informatic – catalog electronic – care va cuprinde notele, mediile şi absenţele elevilor. Cel mai probabil, catalogul electronic va fi pe deplin funcţional abia peste circa două luni de zile.

Cursuri mai atrăgătoare pentru elevi
Inspectorul şcolar general, Gigel Buth, ne-a declarat că şi la nivel local se încearcă, pe cât este posibil, prevenirea şi combaterea absenteismului şcolar. “Începând din acest an şcolar, absenţele sunt monitorizate lunar, astfel că ştim în fiecare lună care sunt şcolile problemă din acest punct de vedere. La şedinţe, directorii şcolilor cu multe absenţe sunt întrebaţi despre acest lucru şi li se cere să ia măsurile necesare”, a precizat Gigel Buth.
De asemenea, pentru a-i determina pe elevi să rămână la cursuri, se încearcă ca orele de curs să fie atractive. “Încercăm prin tot ce ne stă în putinţă să îi determinăm pe elevi să rămână la cursuri. Chiar zilele trecute am fost la prezentarea unei table interactive care a avut loc la Satu Mare, la care elevii pot interveni şi pot discuta cu profesorul. Încercăm să facem în aşa fel încât elevii să vină cu drag la cursuri, să nu li se pare plictisitoare sau greoaie”, a mai adăugat inspectorul general.
Florin Dura