“Acest fapt este încurajator, însă este prea devreme în procesul de explorare şi evaluare a datelor pentru a specula dacă se vor dovedi comerciale sau nu”, se arată într-un comunicat comun al companiilor.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, filială a grupului american Exxon Mobil, împreună cu OMV Petrom, companie deţinută în proporţie de 51% de grupul austriac OMV, derulează lucrări de explorare a hidrocarburilor în Marea Neagră.

Prima sondă săpată de cele două companii, Domino‐1, este amplasată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri. Operaţiunile de foraj au început la sfârşitul anului trecut.

Petrom şi Exxon au încheiat în 2008 o înţelegere referitoare la explorarea în comun a potenţialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun.

Directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania, Ian Fisher, şi directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, au avut vineri o întrevedere cu preşedintele Traian Băsescu, pe care l-au informat că operaţiunea de forare a progresat în ultimele săptămâni, însă a fost încetinită din cauza vremii furtunoase. De altfel, vizita lui Băsescu programată pentru sâmbătă pe vasul de explorare al ExxonMobil din Marea Neagră a fost amânată din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Fischer declara, în luna august a anului trecut, că etapa de dezvoltare şi producţie a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagră ar putea presupune costuri între 3 şi 10 miliarde dolari, dacă faza de explorare se va încheia cu succes.

Agenţiile de rating au fost învinuite pentru exacerbarea crizei din zona euro şi a vulnerabilităţii statelor, prin decizii anunţate la momente considerate nepotrivite, şi care au atras atenţia pieţelor şi au condus la creşterea costurilor de împrumut ale ţărilor aflate deja sub presiune, scrie Reuters.

Raportului scris şi asumat de un economist senior din BCE, primul document pe acest subiect publicat pe pagina oficială a instituţiei, relevă că agenţiile de rating nu doar au urmat piaţa, dar au şi influenţat-o ulteior, iar deciziile adoptate au avut un impact mai amplu, nu numai asupra ţărilor direct vizate.

“Pe ansamblu, considerăm că evaluările agenţiilor de rating au afectat puternic piaţa datoriilor suverane din zona euro”, se arată în raport.

Economistul BCE sugerează că s-a creat un cerc vicios, întrucât nici pieţele şi nici agenţiile nu au penalizat statele europene pornind strict de la evoluţia fundamentelor macroeconomice ci mai curând de la riscul de contagiune, în special după declanşarea crizei în Grecia.

Ţările cu situaţie mai solidă, precum Germania, Austria, Finlanda şi Olanda au beneficiat de creşterea cererii investitorilor pentru active mai puţin riscante, ceea ce le-a scăzut costurile de refinanţare.

În ultimele luni, investitorii au plătit chiar pentru a împrumuta bani Germaniei şi Olandei.

Interesul pentru plasamentele în aur de la sfârşitul lui ianuarie contrastează cu situaţia din decembrie, când preţurile au scăzut cu peste 10%, cel mai amplu declin lunar consemnat după prăbuşirea băncii Lehman Brothers.

La ora 15:23 GMT, aurul era tranzacţionat în creştere cu 0,8%, la 1.742,59 dolari uncia, după un vârf de 1.747,39 dolari uncia atins în timpul tranzacţiilor, cel mai ridicat nivel după jumătatea lui decembrie şi în urcare cu circa 11% pe parcursul acestei luni.

Cererea este susţinută de informaţii sub aşteptări privind încrederea americanilor în economia SUA, temeri că Portugalia ar putea urma un parcurs asemănător cu cel al Greciei, dar şi de aşteptările unei evoluţii economice slabe a zonei euro în primul trimestru.

Cotaţia aurului a coborât în ultimele câteva luni de la un nivel record de 1.920,3 dolari uncia atins în septembrie anul trecut, iar investitorii se întreabă dacă tendinţa ascendentă din ultimii 11 ani a luat sau nu sfârşit.

Aproape 70% din autoturisme sunt echipate cu motorizări pe benzină, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

În ceea ce priveşte vechimea, aproape 1,3 milioane de maşini sunt în intervalul 6-10 ani, 1,16 milioane de autoturisme au între trei şi cinci ani şi aproape 300.000 au fost produse în urmă cu cel mult doi ani. Numărul maşinilor cu o vechime de peste 20 de ani era de aproape 700.000 de unităţi.

În Bucureşti sunt cele mai multe autoturisme, respectiv 901.000 unităţi, capitala fiind urmată de judeţele Timiş (165.900 unităţi), Cluj (163.800 unităţi) şi Prahova (158.000 maşini). La polul opus, se află Tulcea, cu puţin peste 31.600 maşini, şi Călăraşi, cu 33.300 unităţi înscrise.

Parcul total de vehicule număra anul trecut 5,48 milioane de unităţi, cu 1,17% mai mult faţă de nivelul înregistrat în 2010.

În 2010, parcul auto din România a crescut anul trecut cu 1,8%, la aproape 5,42 milioane de vehicule, din care 4,3 milioane au fost autoturisme, cu 6,4% mai mult faţă de 2009

Numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a scăzut anul trecut cu 13,5%, la 81.709 unităţi.

România negociază cu Banca Mondială (BM) o linie de credit de un miliard de euro pentru a susţine bugetul ţării, a declarat Francois Rantrua, country manager pentru România al BM. Guvernul negociază cu banca un acord preventiv de împrumut, care îi va permite să decidă mai târziu dacă va accesa sau nu fonduri, a spus Rantrua, într-un interviu pentru Bloomberg. Banca Mondială se va alătura FMI şi UE într-un acord financiar preventiv cu România, semnat în martie, după aprobarea liniei de credit. FMI şi UE pun la dispoziţia Guvernului fonduri de 5 miliarde de euro, pentru a fi accesate în cazul unor turbulenţe pe pieţele financiare. România nu a tras încă fonduri din acordul cu FMI şi UE. “România va trebui să îndeplinească anumite măsuri, aflate în prezent în discuţie. Durata liniei de credit poate fi de până la trei ani”, a spus Rantrua.

Rezultatul a fost puternic influenţat de o pierdere de 1,1 miliarde de euro înregistrată în trimestrul al patrulea la divizia care produce hărţile Nokia instalate pe terminalele mobile.

Vânzările nete au scăzut de la 42,45 miliarde de euro în 2010 la 38,66 miliarde de euro anul trecut, potrivit raportului financiar al grupului.

În trimestrul al patrulea, Nokia a raportat o pierdere de 1,07 miliarde de euro, ca urmare a reevaluării în scădere cu 1,1 miliarde de euro a activelor diviziei de hărţi. În ultimul trimestru al anului 2010, Nokia a avut un profit de 745 milioane de euro. Vânzările au coborât cu 21%, la 10 miliarde de euro, din cauza declinului livrărilor de telefoane mai ieftine, potrivit Bloomberg.

Nokia a vândut în ultimul trimestru mai multe smartphone-uri decât anticipau analiştii, iar acţiunile grupului au urcat pe bursă cu până la 7%, susţinute de această informaţie.

Grupul a vândut 19,6 milioane de smartphone-uri, în timp ce analiştii anticipau 18,5 milioane. Apple a comercializat în acelaşi interval 37 de milioane de iPhone-uri.

Directorul general al Nokia, Stephen Elop, speră ca grupul să poată vinde smartphone-uri bazate pe platforma Windows a Microsoft destul de repede pentru a compensa retragerea gamei de telefoane cu sistem Symbian.

Linia de smartphone-uri Lumia a fost lansată în noiembrie în Europa şi este extinsă treptat către pieţe precum India sau China, scrie Bloomberg.

Nokia l-a nominalizat joi pe fondatorul şi preşedintele companiei de software F-Secure Oyj, Risto Siilasmaa, pentru postul de preşedinte, acesta urmând să-i succeadă lui Jorma Ollila.

Grupul a anunţat, miercuri, semnarea unui acord pentru vânzarea fabricii de la Cluj cu producătorul italian de electrocasnice De’Longhi. Tranzacţia va fi supusă aprobării Consiliului Concurenţei şi ar putea fi finalizată în primul trimestru al anului în curs.

În septembrie 2011 Nokia a anunţat că va opri producţia de telefoane mobile la Cluj şi că va vinde halele de producţie, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor. Grupul finlandez a început producţia la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 milioane euro.

FMI a revizuit de la o creştere de 1,1% la o contracţie de 0,5% prognoza pentru zona euro în acest an, în timp ce la nivelul Uniunii Europene se aşteaptă la o contracţie de 0,1%, faţă de estimarea anterioară pentru o creştere de 1,4%, potrivit ultimului raport Perspectiva Economiei Mondiale.

Europa Centrală şi de Est va resimţi cel mai puternic imapactul crizei din zona euro, ca urmare a legăturilor comerciale puternice cu economiile zonei euro, scrie Reuters. Analiştii FMI anticipează o creştere de 1,1%, faţă de 2,7% cât anticipau anterior, urmată de o revenire la 2,4% anul următor.

Criza din zona euro se agravează şi trage în jos şi economia mondială, a avertizat FMI. Fondul a redus prognoza de creştere pentru economia globală de la 4% la 3,3%.

Economia globală încetineşte, dar nu se prăbuşeşte, potrivit analiştilor Fondului. Totuşi, avansul PIB la nivel mondial ar putea fi cu circa două puncte procentuale sub nivelul estimat, dacă liderii europeni nu reuşesc să limiteze criza.

Pentru prima dată de la declanşarea crizei datoriilor suverane în uniunea monetară, în urmă cu doi ani, FMI avertizează că zona euro va intra, probabil, într-o recesiune uşoară în acest an.

“Recuperarea globală este ameninţată de intensificarea presiunilor în zona euro şi de fragilităţile din alte regiuni. Cea mai urgentă provocare pentru politicieni este de a restabili încrederea şi de a opri criza din zona euro prin sprijinirea creşterii, în timp ce se susţine ajustarea, continuarea reducerii îndatorării şi asigurarea de lichidităţi suplimentare şi relaxare monetară”, se arată în raport.

Germania şi Franţa, cele mai mari două economii ale zonei euro, vor avea creşteri economice foarte reduse, de 0,3% şi, respectiv, 0,2%, în timp ce Italia şi Spania, economiile aflate pe locurile trei şi patru în uniunea monetară, vor înregistra contracţii de 2,2% şi 1,7%.

FMI a menţinut prognoza de 1,8% pentru creşterea economică în SUA, dar a revizuit în scădere, de la 2,3% la 1,7% estimarea pentru Japonia.

Activitatea în economiile avansate va creşte în medie cu 1,5% în 2012 şi 2013, insuficient însă pentru a reduce ratele ridicate ale şomajului.

Statele Unite şi alte economii dezvoltate nu vor scăpa neatinse în cazul unei escaladări a crizei europene, notează FMI.

Perspectivele economiilor emergente s-au înrăutăţit, de asemenea, iar estimarea de creştere economică a fost redusă de la 6,1% la 5,4%. Fondul a tăiat şi prognoza privind avansul PIB al Chinei în acest an, de la 9%, cât anticipa anterior, la 8,2%.

Sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 430 de milioane lei (100 de milioane de euro), faţă de un rezultat negativ de 516 milioane lei în 2010, reuşind să recupereze în ultima lună din anul precedent peste 400 de milioane lei. După primele 11 luni de anul trecut, sistemul raporta o pierdere de aproape 900 de milioane lei ( peste 200 milioane euro), dar în decembrie a recuperat aproape jumătate din rezultatul negativ. Evoluţia din ultima lună a anului pare să fie în principal rezultatul diminuării provizioanelor, care au coborât cu 400 de milioane de lei, de la 31 de miliarde lei la 30,6 miliarde lei. Pe ansamblul anului trecut, provizioanele au crescut cu 7 miliarde lei. Concomitent, activele bancare nete au urcat cu 4% în numai o lună, atingând un nou vârf, de 354 miliarde lei, reprezentând aproape 65% din PIB.
Băncile au continuat anul trecut o restructurare timidă a activităţii, prin disponibilizarea a 1.000 de salariaţi (1,5% din total), cea mai importantă restângere fiind observată, însă, în decembrie, când au ieşit din sistem 350 de angajaţi, adică mai mult de o treime din reducerea anuală. O reducere mai amplă a avut loc la nivelul unităţilor teritoriale, băncile închizând în 2011 peste 2% din reţeaua teritorială, care a coborât de la 6.170 la 6.040 de agenţii şi sucursale.
Creanţele restante şi îndoielnice au urcat anul trecut în valoare burtă cu aproape 7 miliarde lei, de la 19,3 miliarde lei la peste 26 de miliarde lei. De remarcat că în luna decembrie restanţele au scăzut cu 600 de milioane lei. Rezultatele sistemului bancar nu au avut o evoluţie liniară anul trecut. Astfel, în trimestrul al treilea, sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 800 milioane lei (aproape 200 milioane euro), după ce la semestru raportase un profit net de 94,5 milioane de lei, astfel că la nouă luni rezultatul negativ l-a depăşit pe cel de pe întregul an 2010.
Provizioanele au continuat trendul ascendent pe parcursul anului trecut şi au depăşit pentru prima dată suma de 30 miliarde de lei, pe fondul acumulării de noi credite neperformante. Doar în trimestrul al treilea, instituţiile de credit au înregistrat provizioane suplimentare de 3 miliarde de lei. Sistemul bancar a încheiat 2010, pentru prima dată din 1999, cu pierdere netă de 516 milioane lei (date rectificate), comparativ cu un câştig net cumulat de 815 milioane lei în 2009, în condiţiile în care 20 de bănci au înregistrat profit, iar 22 de instituţii de credit au avut rezultate negative.

Europa ar putea avea din acest an propria sa agenţie independentă de rating, care să concureze Standard&Poor’s, Moody’s şi Fitch, potrivit omului de afaceri german Roland Berger, care vrea să înfiinţeze în acest scop o organizaţie non-profit, sub forma unei fundaţii. Planurile de înfiinţare a agenţiei sunt în fază avansată, iar noua instituţie privată ar putea începe activitatea cel mai devreme în prima jumătate a acestui an, a declarat Berger publicaţiei italiene Corriere della Sera. Omul de afaceri, fondator al unei companii de consultanţă care îi poartă numele, a promovat iniţiativa pe lângă guvernele europene şi companii, pentru a atrage sprijin şi finanţare pentru noua agenţie şi speră că a obţinut 300 de milioane de euro din partea investitorilor.

Economia Chinei va încetini semnificativ în acest an, ceea ce va duce la reducerea dobânzilor şi la atenuarea restricţiilor referitoare la creditare, potrivit economistului american Nouriel Roubini, care a în 2008 a prezis criza financiară mondială. “În acest an va avea loc o încetinire semnificativă a creşterii economice. Piaţa imobiliară încetineşte, ca şi creşterea exporturilor. Dacă nu fac ceva, stimulente monetare şi de creditare, există riscul ca avansul să încetinească mult sub 8%”, a afirmat Roubini, cofondator al companiei de consultanţă Roubini Global Economics, citat de Bloomberg. PIB-ul Chinei a crescut cu 9,2% anul trecut, cel mai lent ritm consemnat din 2002, din cauza calmării pieţei imobiliare şi a crizei datoriilor din Europa care a erodat cererea pentru exporturi.