Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, apreciază că există o “probabilitate mare” ca Israelul să recurgă la o intervenţie militară în primăvară împotriva instalaţiilor nucleare din Iran, a afirmat joi Washington Post într-un editorial, relatează AFP. Iranul ar putea fi atacat în primăvară? Leon Panetta: Israelul are în vedere o intervenţie militară împotriva instalaţiilor nucleare. Intervievat de jurnalişti cu ocazia unei deplasări la Bruxelles pentru o reuniune ministerială a ţărilor NATO, secretarul american al Apărării nu a vrut să comenteze articolul editorialistului David Ignatius. “David Ignatius poate să scrie ce vrea, dar ceea ce cred îmi revine doar mie, nu altcuiva”, a declarat el. “Israelul a declarat că are în vedere” atacuri, “noi ne-am exprimat îngrijorarea”, a adăugat el. Potrivit Washington Post, şeful Pentagonului apreciază că atacurile israeliene ar putea avea loc în aprilie, mai sau iunie, înainte ca Iranul să intre într-o “zonă de imunitate” şi să înceapă să fabrice o bombă nucleară.

Ninsorile abundente şi temperaturile foarte scăzute au continuat să provoace victime în Europa de Est, în timp ce frontul atmosferic rece începe să afecteze şi ţările din vestul continentului. Gerul a provocat moartea altor nouă persoane în cursul ultimelor 24 de ore în Polonia, unde temperaturile au scăzut până la minus 32 de grade Celsius în sud-estul ţării, a anunţat joi poliţia naţională. În majoritatea cazurilor este vorba despre persoane fără domiciliu fix. În total, de la începutul valului de frig, vineri, 29 de persoane au murit de hipotermie, potrivit poliţiei. Din noiembrie, gerul a provocat moartea a 67 de persoane. 20 de persoane au murit în ultimele 24 de ore, ridicând la 63 numărul total al victimelor gerului, au anunţat joi autorităţile din Ucraina. În Cehia, o persoană fără adăpost în vârstă de 47 de ani a fost găsită moartă marţi seara la Karvina (est), în timp ce în Slovacia gerul a provocat moartea unei a doua persoane. Valul de frig a provocat şase morţi în Serbia, unde 11.500 de persoane sunt blocate în satele lor, în special în vestul şi sud-vestul ţării din cauza ninsorilor abundente şi a temperaturilor scăzute, care au ajuns până la minus 36 de grade Celsius. Echipe speciale aprovizionează cu medicamente şi hrană satele izolate.

Un nou proiect de lege privind Visa Waiver a fost introdus, marţi, în Congresul american, însă forma actuală a acestuia nu favorizează România, deoarece prevede ca obligatorie o rată de respingere a cererilor de viză de maximum 10%, rata fiind în cazul României de 22,4%. Proiectul este, însă, salutat de către ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. Proiectul a fost introdus de senatorii americani Barbara A. Mikulski (democrată, reprezentând statul Maryland) şi Mark Kirk (republican, reprezentând statul Illinois). Intitulat Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, documentul beneficiază de susţinere din partea ambelor formaţiuni politice americane şi din partea preşedintelui Obama şi, potrivit unui comunicat al senatoarei Mikulski, are ca scop încurajarea deplasărilor şi turismului din Statele Unite. Proiectul, deşi flexibilizează criteriile de includere în programul Visa Waiver, nu constituie în forma actuală un avantaj pentru România, ţară în care rata de respingere a cererilor de viză pentru SUA a fost de 22,4% pentru anul 2011, potrivit unor date MAE de la începutul lunii ianuarie.

Aproximativ 20 de persoane au murit din cauza frigului în ultimele 24 de ore în Europa Centrală şi de Est, au anunţat marţi autorităţile din aceste ţări în care temperaturile au scăzut la niveluri record, ca în Bulgaria. Potrivit serviciilor meteorologice, aceste temperaturi scăzute, care ajung noaptea până la minus 30 de grade Celsius în unele regiuni din Europa Centrală, se vor menţine, iar valul de frig va ajunge şi în Europa Occidentală. Noile victime au fost înregistrate în Ucraina, Polonia, Lituania, România, Cehia şi Moscova. În Ucraina, 12 persoane au murit de frig în ultimele 24 de ore, a anunţat marţi Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă, ridicând la 30 numărul persoanelor ucise de frig în ultimele cinci zile. În Polonia, poliţia a anunţat marţi alte cinci victime şi un total, de la începutul iernii, de 52 de morţi din cauza frigului, dintre care 27 în ianuarie, 19 în decembrie şi şapte în noiembrie. În Lituania, un bărbat fără domiciliu fix a fost găsit mort de hipotermie la Vilnius, ridicând la opt numărul victimelor din cauza frigului începând de sâmbătă.

Premierul rus Vladimir Putin, aflat la putere de 12 ani şi candidat în scrutinul prezidenţial din martie, a promis “o nouă economie” competitivă în Rusia, recunoscând că în prezent sistemul este afectat de corupţie astfel că investitorii sunt reticenţi. “Rusia nu îşi poate permite să aibă o economie care să nu îi garanteze nici stabilitatea, nici suveranitatea, nici bunăstarea. Avem nevoie de o nouă economie”, a scris Putin într-un articol publicat în ziarul economic Vedomosti. Confruntat cu un val de proteste, Putin a recunoscut că Rusia este afectată de corupţia “sistemică”, de un climat de afaceri “nesatisfăcător”, fiind dependentă de exportul de materii prime. “Ţara este mai puţin atractivă pentru investitori. Înregistrăm pierderi majore de capital. Principala problemă este lipsa de transparenţă, lipsa controlului din partea societăţii asupra funcţionarilor publici, vămile şi serviciile fiscale, sistemul judiciar şi forţele de ordine”, a admis Putin.

Fostul preşedinte italian Oscar Luigi Scalfaro a decedat în noaptea de sâmbătă spre duminică la Roma, la vârsta de 93 de ani, a anunţat presa. Născut la 9 septembrie 1918 la Novara, în nordul ţării, Oscar Luigi Scalfaro a fost preşedintele Italiei din 1992 şi până în 1999, succedându-i lui Francesco Cossiga. El şi-a început cariera ca magistrat, în 1943, dar a intrat în politică în 1946, când a fost ales în Adunarea Constituantă. Scalfaro este unul dintre puţinii oameni politici italieni care au ocupat principalele trei funcţii în stat, fiind, pe rând, preşedinte al Republicii, preşedinte al Senatului şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. El a fost ministru de Interne în anii ‘80 în două guverne ale socialistului Bettino Craxi. În 1999, la încheierea mandatului prezidenţial, el a devenit senator pe viaţă, ca toţi şefii de stat italieni, reprezentând Partidul Democrat (stânga).

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a sugerat că va părăsi administraţia Statelor Unite după alegerile prezidenţiale din noiembrie, indiferent cine va câştiga, relatează Washington Post, în ediţia electronică. “Ce putem face pentru a vă convinge să candidaţi la funcţia de vicepreşedinte?”, a întrebat-o pe Clinton un angajat al Departamentului de Stat, în cursul unei reuniuni de joi. “Oh, Doamne”, i-a răspuns aceasta. “Cu siguranţă voi rămâne (în funcţie) până când preşedintele nominalizează pe cineva şi are loc tranziţia”, a adăugat Clinton, care a insistat în mod repetat că va fi un secretar de Stat cu un singur mandat. “Dar cred că, după 20 de ani (…) la vârful politicii americane şi toate provocările care vin cu asta, ar fi probabil o idee bună să aflu cât de obosită sunt”, a precizat ea. Hillary Clinton a subliniat că nu are “nici o idee” ce va face în viitor şi nici nu vrea să se gândească la asta, pentru că i-ar putea distrage atenţia de la sarcinile diplomatice din prezent.

Premierul rus, Vladimir Putin, candidat la alegerile prezidenţiale din 4 martie, a declarat că nu este îngrijorat de protestele recente în timpul cărora oamenii au cerut demisia sa. “Proteste? Ce proteste?”, a glumit el, când a fost întrebat dacă apreciază că demonstraţiile îi vor afecta şansele de succes. “Nu sunt îngrijorat. Mă gândesc la oameni, la oamenii simpli din Rusia”, a adăugat el. “Desigur, văd grupurile de protestatari şi mă gândesc ce pot face pentru toţi cetăţenii noştri”, a precizat Putin, relatează Sky News. Şeful Guvernului rus a făcut aceste declaraţii în timp ce se afla în campanie la Tomsk, în Siberia, unde a vizitat o universitate. Aproximativ o sută de studenţi au aşteptat să discute cu premierul. Nici unul dintre studenţi nu l-a întrebat pe premier despre protestele recente sau despre scăderea popularităţii sale, dar Putin a ales să facă referire la acuzaţiile de autoritarism ale opoziţiei. “Ţara noastră este deschisă. Nu suntem o dictatură şi să sperăm că nu vom mai fi niciodată. Avem o economie liberă şi deschisă, o ţară deschisă”, a afirmat acesta.

Raportul CE care va fi publicat în februarie ar putea fi nefavorabil aderării României şi Bulgariei la Schengen, afirmă surse diplomatice de la Copenhaga, sugerând că documentul ar putea fi critic la adresa Sofiei, informează AFP, citat de Mediafax. Comisia Europeană va publica în februarie un raport despre progresele înregistrate de România şi Bulgaria în privinţa reformei justiţiei şi a luptei anticorupţie. Conform surselor europene, raportul va fi nefavorabil Bulgariei, situaţie care ar afecta şansele celor două state de a adera la Schengen. Problema aderării la Schengen nu a fost abordată la nivel oficial în timpul reuniunii informale a miniştrilor de Interne din statele UE, desfăşurată la Copenhaga, dar problemele legate de raport au fost dezvăluite cu această ocazie. Olanda condiţionează votul său în favoarea extinderii spaţiului Schengen de progrese suplimentare demonstrate în lupta împotriva corupţiei din partea celor două state.

Premierul rus Vladimir Putin, candidat la alegerile prezidenţiale, a dat asigurări miercuri că Rusia nu va mai cunoaşte “niciodată” dictatura, într-un moment în care regimul său se confruntă cu o contestare fără precedent. “Suntem o ţară deschisă, orice s-ar scrie pentru a ne face să ne temem de o aşa-zisă dictatură, aceasta nu există şi nu va mai exista niciodată la noi”, a declarat el, potrivit agenţiilor ruse de presă, în cadrul unei întrevederi cu studenţi la Tomsk, în Siberia. “Suntem o ţară deschisă, cu o economie de piaţă. Suntem o ţară liberă”, a adăugat liderul rus. Vladimir Putin este acuzat de opoziţie şi de organizaţiile neguvernamentale pentru drepturile omului că a implementat, de la sosirea sa la putere în 2000, un sistem politic pe măsură, a îngrădit presa şi i-a exclus pe criticii săi din viaţa politică, în cadrul “democraţiei sale conduse”. Fraudele denunţate de opoziţie în cursul alegerilor legislative din decembrie au declanşat o mişcare de contestare fără precedent.