Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit la începutul săptămânii trecute la Moscova cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la invitaţia acestuia. Întrevederea oficială dintre cei doi intervine după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că între el şi Moscova există “o neîncredere reciprocă” dată fiind orientarea sa “ireversibilă” spre Vest.
Pe acest fond nicidecum favorabil unor discuţii amiabile, Serghei Lavrov a afirmat la sfârşitul convorbirilor oficiale cu Titus Corlăţean că Rusia vede în România un partener important în sud-estul Europei. Ministrul rus a mai precizat că într-o atmosferă constructivă, ambele părţi şi-au confirmat disponibilitatea de a îmbunătăţi atmosfera relaţiilor ruso-române, pentru depăşirea unor dificultăţi din ultimii ani.
Agenda convorbirilor a fost una complexă, de interes reciproc. Printre altele s-a discutat despre Republica Moldova, Rusia susţinând integritatea teritorială şi suveranitatea acesteia. În acest context, Serghei Lavrov a spus că împărtăşeşte opinia ministrului român Titus Corlăţean, potrivit căruia viitorul Republicii Moldova ar trebui să fie determinat de alegerea liberă a poporului Republicii Moldova, iar România va respecta decizia, oricare va fi aceasta.
De altminteri, ministrul Corlăţean a subliniat că România şi Moldova au o istorie şi o cultură comune, de aceea este total greşit să se vorbească despre “românizarea” statului vecin, ai cărui cetăţeni pot să îşi aleagă viitorul în mod liber. Întrebat dacă autorităţile ruse au motive să fie îngrijorate de “românizarea” Republicii Moldova şi dacă perspectivele unirii cu România sunt reale, Titus Corlăţean a răspuns ferm că ţara noastră sprijină parcursul european al Republicii Moldova.
Chestiunea scutului antirachetă era de neocolit la o asemenea întrevedere, cei doi miniştri declarând că au avut un schimb de opinii cu privire la actualizarea sistemelor stabilităţii şi securităţii în Europa. Recunoscând că Rusia şi NATO nu au rezolvat problema scutului, aceasta rămânând încă nerezolvată, Lavrov a precizat totuşi că pe această temă consultările sunt în curs.
În sfârşit, Lavrov a mai amintit că în iulie anul acesta s-au împlinit zece ani de la semnarea tratatului de prietenie şi cooperare dintre România şi Rusia, iar în octombrie se vor marca 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. La rândul său, Corlăţean a subliniat că a participat la prima vizită a unui ministru de Externe al României la Moscova şi că Guvernul de la Bucureşti doreşte să-şi confirme deschiderea pentru continuarea contactelor.
În pofida unor resentimente care încă persistă păgubos, dezvoltarea cooperării dintre România şi Rusia pe baze reciproc avantajoase este o dovadă de înţelepciune, după o perioadă de îngheţ politic contraproductiv.