Vorbirea la-ndemână, în urbea de pe Someş



esperanto3

De ani buni şi de tare multa vreme, în oraş se pot auzi, în mediul stradal, dar şi în altele mai înguste, expresii de genul: hat ce faci, domnule ? cum vagy ? a sensu giratoriuban ! vetem rezervakat is ! am făcut un csipos kolbasz…, nezd meg ezt a fraiert ! aşa un balhej… şi câte şi mai câte şi care mai de care. Enumerarea tuturor expresiilor de această natură ar fi cam lungă şi, poate, obositoare – pentru cititor, aşa că nu e cazul acum.

Influenţa reciprocă a limbilor română şi maghiară, în acest areal, este naturală. Unele cuvinte intră cu uşurinţă într-un dicţionar regional. Altele sunt forţate, la fel ca şi expresiile în care sunt utilizate. Localnicul, bunăoară, nu găseşte nimic nelalocul lui. Ba chiar este interpretat ca distractiv să vorbeşti amestecat, cu împrumuturi lingvistice din stânga şi din dreapta, în funcţie de fantezie şi nevoie. O paranteză: respect pentru cei mai deschişi la minte şi, mai ales, pentru poligloţi.

Uneori, dialogurile/saluturile au şi o tentă de politeţe. Aşa cum în Timişoara, în perioada interbelică, se practicau saluturile interetnice inverse, la fel şi aici, românul salută maghiarul cu “Jo napot !”, iar acesta răspunde cu “Buna Ziua !” şi varianta nemţească “Guten Tag !”, iar “just for the record” şi varianta sârbă, “Dobr Dan”. Şi uite-aşa se înteleg oamenii, frumos şi civilizat.

Evident, sunt şi variantele derizorii, de batjocură, înfumurare, închipuire şi superioritate, când cuvintele împrumutate sunt folosite peiorativ.

Starea de facto are un iz de esperanto; în cazul de faţă, vorbire amestecată, cu cuvinte neaoşe şi sintaxa ad-hoc. Esperanto, o inovaţie lingvistică apărută la începutul anilor 1880, a fost creată de către L. L. Zamenhof, un oftalmolog evreu de origine poloneză. Acesta, bunăoară, atât de tare, de mult şi de adânc s-a uitat în cristalinul cuvintelor încât a zis că trebuie scurtate şi simplificate. Limba era menită să găzduiască o armonie între popoarele diferitelor ţări. I-a reuşit cam cât le reuşeşte, în prezent, celor din industria auto să impresioneze cu motoarele pe hidrogen. Cântărirea (dar nu pe cântar digital) şi evaluarea circumstanţelor administrative, sociale, geografice şi climaterice arată a ceva… esperanto; de Satu Mare.

Tehat (!), nu-i niciun bai. Că de fapt, rolul limbii este să te faci înteles. Cum poţi, cum iţi vine, da’ să ştii că dacă ceri yoghurt nu primeşti cremwurst !!
Sorin Stan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts