More

    Istoria statuii lui Vasile Lucaciu

    vasile-lucaciu2

    Considerată în critica şi istoriografia de azi ca un „monument al elocinţei”, statuia lui Vasile Lucaciu a fost realizată de sculptorul Cornel Medrea şi, după câteva luni de expunere în faţa Ateneului Român din Bucureşti, în iarna anului 1936 a fost adusă la Satu Mare şi instalată în Piaţa Centrală, acolo unde s-a crezut că va rămâne mereu, ca simbol al năzuinţelor de unitate ale românilor din această regiune. Destinul statuii a fost ulterior la fel de zbuciumat ca cel al personalităţii pe care a imortalizat-o.

    Imaginea şi memoria lui Vasile Lucaciu nu puteau să dispară, pentru românii sătmăreni, ardeleni sau din toată ţara, acum România Mare, odată cu trecerea lui la cele veşnice, la 28 decembrie 1922. Numele lui nu putea să intre în anonimat. Aşa că, încă în 1924, ca o primă iniţiativă de cinstire a memoriei sale, se înfiinţează la Satu Mare „Reuniunea de cântări şi muzică V. Lucaciu”, cu gândul mărturisit de „a afirma şi propaga cultura românească în acest colţ de ţară”.

    Peste doi ani aflăm de intenţia sătmărenilor de a-i ridica un monument, când se spune: “Azi după trei ani şi câteva luni de la moartea acestui bărbat, din iniţiativa şi cu concursul mai multor intelectuali din localitatea şi din judeţul Satu Mare se va ridica în acest oraş…un monument falnic care va eternia faptele acestui mare erou al neamului” (Negoiţă Lăptoiu, Ibid; (Cf. S. Todica, Dr. Vasile Lucaciu, în Satu Mare, VIII, nr. 48 din 20 iunie 1926, p. 1).

    Dar şi la Baia Mare erau intenţii similare. Prin urmare, la 2 august 1926 fostul secretar personal al lui Lucaciu – Sigismund Lenghel – a propus ridicarea unui monument în cinstea marelui patriot, iar la 14 august se formează Comitetul care trebuia să adune fondurile necesare pentru ridicarea statuii în centrul oraşului Baia Mare (centrul vechi).

    Sătmărenii, însă, acţionează concret şi la 16 ianuarie 1927 se face anunţul, că: “Zilele acestea a fost expusă în cabinetul d-lui prefect al judeţului bancheta (macheta n.a) statuii dr. V. Lucaciu, datorită artistului sculptor şi pictor Aurel Popp. Bancheta redă minunat figura dârză a eroului de la Şişeşti. Este o operă de mare valoare şi credem că locuitorii acestui judeţ vor lupta din răsputeri spre a realiza fondul necesar. Statuia va costa 9 milioane. Va avea o înălţime de 9 metri şi va fi aranjată înaintea bisericii greco catolice (ortodoxă unită n.n.) române”.(Negoiţă Lăptoiu, Ibid., p. 352-353; (Cf. Statuia lui vasile Lucaciu – opera artistului sculptor Aurel Popp, în Satu Mare, IX, nr. 3, din 16 ianuarie 1927, p. 2).

    Prefectul judeţului, I.C.Barbul întruneşte “Comitetul sătmărean pentru ridicarea monumentului, în 16 mai 1927, având de discutat „lucrările pregătitoare deja îndeplinite, precum şi a proiectului de lucrări”. Comitetul, alegând ca preşedinte de onoare pe Octavian Goga, ministrul de interne, ca preşedinte activ pe P.S. episcop Hossu de la Gherla, ca vicepreşedinte pe dr. I.C. Barbul, prefectul judeţului, iar ca secretar pe Augustin Ferenţiu, primarul oraşului Satu Mare „însărcinează pe Aurel Popp, artistul cu renume ce a trecut şi graniţele ţării, ca să execute lucrările de artă, privitoare la monument”.

    vasile-lucaciu

    Lucrurile iau un aspect mai concret după numirea ca prefect al judeţului, la 20 aprilie 1935, a dr. Octavian Ardelean. Într-un “apel către toate instituţiile publice şi culturale din judeţ” – spunea: “…O datorie elementară ne impune tuturora care azi ne găsim beneficiarii eroismului acestui mare bărbat al neamului de a ne aduce prinosul nostru de recunoştinţă memoriei sale, eternizându-i măreaţa lui figură într-o statuie demnă de faptele sale patriotice. Dorind a răspunde acestui sentiment de datorie naţională reprezentanţii salariaţilor publici şi particulari întruniţi în ziua de 20 a lunii curente (iunie) la o consfătuire în cabinetul şi sub preşedenţia d. prefect al judeţului, au decis în unanimitate următoarele: Se renunţă la leafa de o zi de către toţi salariaţii publici şi particulari cu scopul de a erija în municipiul Satu Mare statuia marelui fiu al judeţului, dr. Vasile Lucaciu. Această statuie urmând să fie dezvelită la data de 1 decembrie a.c. (1935 n.n.), reţinerea acestei contribuţii se va face din salariile lunii iulie…” (Negoiţă Lăptoiu, Ibid., p. 353-354; (Cf. O frumoasă iniţiativă a dlui prefect Dr. O. Ardelean, în Gazeta Sătmarului, VI, 146, din 7 iulie 1935).

    La mai bine, deci, de 10 ani de la lansarea ideii ridicării unui monument memorial în onoarea lui Vasile Lucaciu, în Satu Mare, cu o întârziere de un an de zile faţă de data preconizată în iunie 1935, în decembrie 1936 a sosit momentul mult aşteptat de către Prefectura judeţului Satu Mare. Statuia, realizată după proiectul artistului Cornel Medrea, cel care a câştigat concursul, dintre cei 14 artişti participanţi; între aceştia fiind şi Oscar Han (1891-1976), Aurel Popp (1879-1960), Gheorghe Man, sculptor, profesor la Liceul “Gheorghe Şincai” ş.a.

    Ca urmare, Prefectura judeţului Satu Mare, poate trimite, în sfârşit, acum, în luna decembrie a anului 1936, invitaţii la personalităţile centrale şi locale, la instituţiile şi întreprinderile judeţene, la asociaţiile şi uniunile organizate pe diferite domenii şi ocupaţii etc., prin care le anunţa, le chema să participe la eveniment.Sursa / Monumentul memorial “Vasile Lucaciu” – Traian Ursu.

    vasile-lucaciu1

    Scurtă istorie

    – în anul 1935 statuia a fost turnată în bronz la Uzinele metalurgice „Malaxa” din Bucureşti

    – în primăvara anului 1936 statuia a fost expusă pentru scurt timp în faţa Ateneului Român din Bucureşti
    – în 13 decembrie 1936 a avut loc dezvelirea statuii în Satu Mare

    – în urma dictatului de la Viena din 1940, autorităţile horthyste au decis că statuia este incompatibilă cu oraşul Satu Mare. Aflând de acest lucru, câţiva sătmăreni patrioţi au demontat statuia şi au trimis-o la Lugoj, unde a stat până în 1942

    – în anul 1942 statuia a fost montată în centrul oraşului Alba Iulia, unde a stat până în anul 1948, an în care a fost demontată şi depusă la Muzeul Unirii din Alba Iulia

    – în anul 1958 statuia a fost dusă la Bucureşti şi expusă în curtea Muzeului Cornel Medrea (artistul care a realizat această statuie)

    – în 30 noiembrie 1968 a avut loc reinstalarea statuii în Satu Mare, oraşul căruia îi aparţinea de drept.

    Nicolae Ghişan

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE