Structura confesională a comitatului Satu Mare



biserici-4

Este cunoscut faptul că ortodocşii şi greco-catolicii sunt, în general, români şi, într-un procent mai mic, ruteni, calvinii, luteranii şi unitarienii sunt maghiari, iar romano-catolici sunt germanii (şvabii) şi, într-un număr mai redus, maghiarii. Izraeliţii reprezintă populaţia evreiască ce a locuit pe teritoriul Sătmarului, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Structura confesională a comitatului confirmă faptul că românii reprezintă populaţia majoritară. Cea mai mare pondere a avut-o confesiunea greco-catolică, îmbrăţişată, aproape în majoritate, de populaţia românească. Urmează, apoi, confesiunile calvină, romano-catolică şi luterană, îmbrăţişate de populaţia maghiară şi germană. Se remarcă totuşi o creştere spectaculoasă a populaţiei de religie izraelită, adică a evreilor, care, după 1867, nu sunt înregistraţi ca o naţionalitate distinctă. Fenomenul trebuie pus în legătură cu faptul că cea mai mare parte a lor şi-a declarat o altă etnie, în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Datele adunate de autorităţile maghiare în cadrul recensămintelor organizate în timpul monarhiei dualiste, relevă faptul că, pe teritoriul comitatului Satu Mare, predomină greco-catolicii, urmaţi de calvini, romano-catolici şi izraeliţi. Confesiunile evanghelică şi ortodoxă au un număr mai restrâns de credincioşi, însă cel mai mic număr de adepţi îl are religia unitariană, presupunându-se că credincioşii acesteia nu îşi au originea în regiunea sătmăreană, ci sunt veniţi din alte zone.

biserici1

Pentru anul 1890, în comitatul Satu Mare, greco-catolicii deţineau procentul (44,5%) cel mai mare în ceea ce priveşte numărul de locuitori. Urmau apoi credincioşii calvini (31.8%) şi cei romano-catolici (16.4%). În ceea ce priveşte oraşul Satu Mare, acesta era locuit în cea mai mare parte de credincioşi calvini (46,5%) şi apoi de cei romano-catolici (19,0%). Un alt aspect interesant este procentul destul de mare al izraeliţilor (16.5%). Aceştia sunt reprezentaţi de evreii care locuiau în oraş şi care, din punct de vedere etnic, au fost încadraţi de către autorităţi, sau chiar de ei înşişi, în rândul populaţiei maghiare a oraşului.

biserici-2

Conform datelor din recensămintele de la 1900 şi 1910, creşte tot mai mult procentul credincioşilor greco-catolici care locuiesc în oraşul Satu Mare. Această informaţie, coroborată cu datele privind etnia celor care locuiau în oraş, demonstrează faptul că oraşul începe să îşi deschidă tot mai mult porţile populaţiei româneşti.Majoritari rămân însă credincioşii calvini, adică maghiarii. După o scădere spectaculoasă înregistrată în 1900 (doar 4.3%), izraeliţii îşi sporesc numărul, ajungând în 1910, la un procent de 20.6%.

Diminuarea numărului de evrei din jurul anului 1900, poate fi explicată şi prin faptul că aceştia şi-au declarat o altă etnie. Ar mai trebui precizat faptul că, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, pe teritoriul comitatului Satu Mare a existat un număr foarte mic de credincioşi ortodocşi, procentul lor fiind mai mic de 1%. În aceeaşi situaţie sunt şi credincioşii evanghelici, dar şi cei unitarieni.

biserici-5

Sursa: Structura confesională a comitatului Satu Mare(The structure of religions from Satu Mare county during the end of the XIXth century Abstract) – Paula Virag .

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts