More


    Din lumea fermierilor…

    =

    Vine, vine primăvara, iar fermierii sătmăreni au început încă de pe acum pregătirile pentru “renaşterea” culturilor agricole. Mulţi dintre ei au întâmpinat probleme cu desfacerea produselor în cursul anului trecut. Preţurile mici, obţinute în urma vânzării produselor şi animalelor , de multe ori nu acoperă cheltuielile de producţie. Mulţi dintre fermieri sunt dezamăgiţi şi mereu încearcă să-şi adapteze producţia în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Altfel nu se poate ! Importurile de legume şi cereale sunt concurenţii cei mai de temut ai fermierilor români. Oare cum pot fi contracarate aceste importuri, care invadează pieţele româneşti cu legume aduse din Turcia, Spania sau din alte ţări ? Prin intermediul acestor importuri, ce-i drept, supermarketurile pot asigura o ofertă constantă cumpărătorilor. În schimb, legumicultorii români pot asigura legume doar în sezon. De mulţi ani se vorbeşte de o asociere, fiecare în parte, a: legumicultorilor, fermierilor, producătorilor agricoli… Constituirea în Asociaţii a agricultorilor, indiferent de producţia agricolă pe care o realizează, ar putea să le confere posibilitatea de a încheia contracte ferme cu supermarketurile, dar şi cu magazinele din cartierele oraşului. În acest fel, desfacerea ar fi asigurată, iar veniturile constante le-ar oferi agricultorilor posibilitatea de a face investiţii menite să le consolideze producţia indigenă.

    Am întâlnit legumicultori, horticultori, viticultori, zootehnişti, care afirmau că asocierile ar fi extrem de benefice, dar, din nefericire, mai există încă o neîncredere moştenită de la vechile C.A.P.-uri. În unele zone ale judeţului nostru s-au constituit Asociaţii pe vechile amplasamente ale Cooperativelor Agricole de Producţie (C.A.P.), iar proprietarii de terenuri primesc bani şi produse agricole în fiecare an, de la administratorii profesionişti, care le gestionează terenurile. Alţi producători agricoli au găsit alte mijloace de valorificare a produselor. Unii dintre ei procesează produsele agricole şi le vând prin intermediul unor magazine de desfacere, care sunt proprietate personală. Alţii au încheiat contracte cu unele întreprinderi de industrializare a produselor agricole.

    Există şi producători agricoli care au accesat fonduri europene au ajutorul cărora au reuşit să achiziţioneze utilaje agricole performante, în timp ce alţii au trăit drame de nebănuit deoarece n-au ştiut să gestioneze aşa cum trebuie fondurile europene. Un bun întreprinzător particular din agricultură întotdeauna îşi elaborează şi strategia desfacerii produselor. Dacă nu sunt elaborate aceste strategii, care presupun încheierea de precontracte sau contracte din timp cu potenţiali beneficiari, agricultorii riscă să rămână cu produsele agricole pe stoc sau cu animalele nevândute în grajduri.

    Un om de afaceri român propune întreprinzătorilor particulari din agricultură să-şi adapteze producţia agricolă în funcţie de cererea existentă atât în ţară cât şi pe pieţele externe. Nu trebuie să le fie frică producătorilor agricoli să iasă pe pieţele externe cu produse agricole româneşti de bună calitate, aşa cum de altfel procedează şi producătorii agricoli din alte ţări. Produsele tradiţionale româneşti ne pot diferenţia semnificativ de alte produse agricole lipsite de consistenţă, cu gust îndoielnic şi grad de perisabilitate prelungit de diferite substanţe chimice nedeclarate.

    Decidenţii din Parlamentul României ar putea sprijini agricultura românească printr-un cadru fiscal adecvat realităţilor pe care le trăiesc producătorii agricoli români, pentru ca România să redevină ceea ce a fost cândva, adică: „Grânarul Europei!”. Dacă unii aleşi ai poporului vor sta în stradă la proteste, cu clica lor şi alţi „băgători de seamă interesaţi” şi interesanţi, atunci cu siguranţă vor scădea veniturile la bugetul consolidat al statului !

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img