Membrii Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI, în urma invitaţiei adresată de reprezentanţii Asociaţiei culturale BOGDAN DRAGOŞ din Maramureş, au participat cu mare drag la Festivalul “NUNŢILOR TRADIŢIONALE”, specific celor patru zone etnofolclorice ale Maramureşului: Chioar, Lăpuş, Maramureşul istoric şi Codru. Acest Festival istoric a avut loc duminică 21 mai, la Onceşti, judeţul Maramureş în “Casa de petreceri a Moroşenilor”, situată la poalele muntelui “ Ursoiul “. Festivalul NUNŢILOR TRADIŢIONALE a fost organizat, în cadrul proiectului “ Zilele Maramureşului – Haida, hai în Maramureş “ – ediţia a III-a, de către : Asociaţia culturală “Bogdan Dragoş”, Primăria Onceşti, Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.
Oşenii, primiţi de gazde cu pâine, sare şi horincă
În faţa Primăriei din Onceşti, oaspeţii din Ţara Oaşului au fost primiţi în mod tradiţional, cu pâine, sare şi horincă, de către un grup de moroşeni îmbrăcaţi în costume tradiţionale, dar şi de Matei Godja – primarul comunei Onceşti. Emoţionante au fost momentele în care horile maramureşenilor s-au împletit cu ţâpuriturile, dansurile şi zongorele oşenilor.
După aceste momente de dans, cântec şi bucurie, „nuntaşii” îmbrăcaţi în straie populare s-au suit în cele 10 căruţe trase de cai înstruţaşi cu ornamente specifice nunţilor maramureşene. Cu cântece şi voie bună, căruţele pline cu nuntaşi s-au deplasat către Casa de petreceri a moroşenilor. Acolo au fost întîmpinaţi de un grup de tineri îmbrăcaţi în straie maramureşene, care purtau în mâini colaci şi sticle cu horincă, cu panglici ale tricolorului românesc, în timp ce soţii Petre şi Florentina Jurj i-au primit pe „nuntaşi” cu muzică moroşenească. La întâlnirea cu moroşenii, supranumiţi şi „ fraţii de peste deal”, oşenii le-au oferit acestora colaci, cârnaţi de casă şi pălincă oşenească.
Deodată cu nuntaşii, la Festivalul NUNŢILOR TRADIŢIONALE de la Onceşti au sosit şi cei 30 de reprezentanţi de pe toate continentele ai Misiunii Diplomatice străine în România. Înalţii oaspeţi străini au fost încântaţi de: portul, obiceiurile, muzica, dansul, preparatele culinare tradiţionale şi ospitalitatea cu care au fost primiţi la Festivalul „Nunţilor Tradiţionale”.
Bucuriile nunţilor tradiţionale sunt şi vor fi nemuritoare
Deschiderea Festivalului „Nunţilor Tradiţionale” a fost realizată de Ansamblul folcloric din Onceşti, care a prezentat cele mai alese cântece şi dansuri populare maramureşene moştenite din moşi-strămoşi. Artiştii au purtat straie populare, unele vechi de peste 100-150 de ani. Au urmat apoi momentele mult aşteptate ale intrării în sala de petreceri, cu muzică şi dansuri alese, a mireselor şi mirilor, împreună cu nănaşii şi nuntaşii, din cele patru zone etnofolclorice ale Maramureşului. Fiecare în parte au prezentat fragmente din ritualurile nunţilor de altădată, iar mirii şi miresele au purtat costumele tradiţionale strămoşeşti. Un moment important a fost şi acela al artiştilor de la Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, care a prezenta obiceiul de nuntă din Ţara Oaşului – „ cel mai premiat program artistic al instituţiei de festivaluri naţionale şi internaţionale „ – după cum a precizat Matei Godja – primarul comunei Onceşti.
De asemenea, grupul de oşeni ai Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI au captivat atenţia „nuntaşilor” cu un ritual, al nunţii oşeneşti tradiţionale – trecerea pe sub colac a mirilor, presărat cu ţâpurituri şi danţuri autentice. În timpul nunţilor, „nuntaşii” de la mese s-au înfruptat din delicioasele bucate tradiţionale maramureşene: şuncă, jumări, cârnaţi uscaţi, caş de oaie, urdă, mămăliguţă cu carne, supă de pui, sărmăluţe, vin de casă, horincă, dar şi din torturile mireselor. La Festival au participat şi reprezentanţi ai ansamblurilor folclorice din mai multe comunităţi ale Maramureşului, cu soliştii lor de muzică popolară, care i-au invitat la dans pe „nuntaşi”. Până în orele târzii ale înserării, „nuntaşii” s-au prins în hore tradiţionale, deopotrivă moroşeni şi oşeni, iar buna dispoziţie şi împlinirea visului reînvierii ritualurilor nunţilor se putea citi pe feţele lor cuprinse parcă de zâmbetul nemuririi tradiţiilor populare strămoşeşti.
Dumitru Ţimerman
