Ardudul şi denumirile lui de-a lungul istoriei



Ardud

Istoria Ardudului se pierde în negura vremurilor precum şi numele său. Interesant ar fi de ştiut cum se numea înainte de aşezarea ungurilor în Câmpia Panonică… probabil tot Ardud (ipoteză susţinută de ultimele cercetări) dar din lipsă de documente ne mulţumim să prezentăm numele localităţii aşa cum a fost scris de peste 20 de ori în mod diferit în cele 4 limbi oficiale: latină, română, maghiară şi germană.

Având ca bază de pornire „REGISTRUL DE LA ORADEA” unde există consemnări ale evenimentelor petrecute între anii 1208 – 1235 (în limba latină) acesta aparţinând de Catedrala Sfântul Ladislau din Oradea.

Ardud 1

Odată cu prima atestare documentară numele aşezării (oraşului) este scris în limba latină Herdeud la 1215. Tot sub numele de Herdeud îl consemnează şi autorul Coriolan Suciu în Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania. Revenim la registrul de la Oradea unde îl găsim sub numele de Erdewd, iar în 1230 apare cu numele de Erdeud.

Din 1264, când localitatea a fost acordată Cetăţii Sătmarului în cadrul căreia la 1271 s-a numit Herdeud, iar la 1323 Erdőd. Tot în Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvaniaîl găsim înscris sub denumirea de Erdeud . La 1334 este înscris sub numele de Sacerdos de Ordeud în „Documente Româneşti” seria „C” Transilvania, după care Domeniul Ardud a fost atribuit Dragfienilor la 1394 Erdewd, iar la 1424 când Dragfienii au obţinut majoritatea satelor codrene, Adrdul a fost scris Kyserdewd Pred Erdewd.

Ardud 2

După istoricul maghiar Csánki Dezsö în lucrarea sa “Geografia istorică a Ungariei pe timpul huniazilor”, oraşul este scris Oppidum Erdeud. Autorul Veress în „documente”, volumul III, apare scris sub numele de Erdőd. iar în volumul VIII apare Erdewd nume primit după stingerea Dragfienilor şi domeniul a fost atribuit Cetăţii Sătmarului.

Din lucrările ilustrului istoric maghiar Makkai Laszlo, actele economice ale moşiilor lui Gheorghe Rakoczi I (1631 – 1648) aflăm că numele localităţii era Nagy Erdőd. Odată cu colonizarea şvabilor şi strămutarea ungurilor de către Alexandru Karolyi în satele învecinate, după anul 1768, oraşul Ardud care în anul 1369 a fost ridicat la rangul de oraş de câmpie acum (1768) a devenit oraş pur şvăbesc, iar în actele oficiale ale domeniului a fost scris în limba germană Erdeed.

Ardud 3

În lucrările lor, Nagy Ludovicus şi Fenyes Elek, la 1828 şi 1851, apare sub numele de Erdőd. Conform ordinului Ministrului de Interne a regatului Ungariei de la 1868, articolul 4, denumirea definitivă stabilită a oraşului va fi Erdőd.

În documentele oficiale ale Administraţiei Domeniului la 1917 îl găsim cu numele de Erdeud şi Arded. De la Unirea de la 1918 şi până la Dictatul de la Viena, numele localităţii a fost scris în limba română Ardud, iar în perioada Dictatului s-a scris în limba maghiară Erdőd. Din toamna anului 1944 şi până în prezent, numele oraşului este Ardud. După opinia unor istorici, numele localităţii în limba ungurească ar înseamna „loc din pădure”, dar în prezent se fac studii istorice aprofundate şi s-a ajuns la concluzia că originea cuvintelor Ardeal, Ardud… ar proveni din Ar-deal, Ar-dud care ar putea avea înţelesul de localităţi, localitate aşezată pe un deal, fiind de origine celtică.
Sursa: Monografia oraşului Ardud

Ardud 4





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts