More


    Presa românească despre Nicolae Ceauşescu

    =

    La 26 ianuarie s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Ceauşescu, cel care a condus România între 1965 şi 1989. Viorel Anghel vorbeşte într-un material reuşit despre familia conducătorului, familie de ţărani cu 10 copii. Tatăl, Andruţa avea 3 ha de pământ pe care-l cultiva, avea câteva oi şi mai aduna ceva bani din munca lui de croitor . “Nu se interesa de copiii lui, fuma, bea, sărea la bătaie şi înjura…’’ spunea despre el bătrânul preot din Scorniceşti, Alexandrina, mama lui (născută Lixandra), era o femeie supusă şi muncitoare. Aveau o casă compusă din două camere, iar mâncarea de bază era mămăliga.
    Nicolae a făcut patru clase la şcoala din sat, în care învăţătorul preda într-o sală cursuri simultane pentru elevii mai multor clase, Ceauşescu nu a avut cărţi şi adesea mergea la şcoală desculţ, nu avea prieteni, era nervos şi imprevizibil, la vârsta de 11 ani, după absolvirea şcolii primare, Ceauşescu a plecat la Bucureşti, unde s-a angajat ca ucenic de cizmar. Alexandru Săndulescu, membru activ al PCR, şi-a iniţiat ucenicul în misiuni conspirative. Bolnav de cancer, Gheorghiu – Dej a încetat din viaţă la 19 martie 1965.
    Pe 22 martie 1965, Nicolae Ceauşescu, un lider care răspundea de sectoarele cheie ale puterii, armata, securitatea, justiţia şi miliţia, a fost ales prim-secretar al partidului în cadrul Plenarei CC al PCR. În primii ani de după venirea la putere, Ceauşescu a continuat politica de ieşire de sub tutela Moscovei, începută de Gheorghiu-Dej înainte de moartea sa.

    În plan extern, Ceauşescu a iniţiat o deschidere faţă de Occident, intensificând schimburile comerciale, politice, culturale şi ştiinţifice dintre PCR şi statele din vest.

    România a fost prima ţară din lagărul socialist care a stabilit relaţii diplomatice la rang de ambasadă cu R.F. Germania, pe 31 ianuarie 1967, de asemenea, RSR a fost singurul stat comunist care nu a rupt relaţiile diplomatice cu Israelul în urma războiului de şase zile. Dar unul din cele mai cunoscute momente politice din acei ani a fost condamnarea de către Nicolae Ceauşescu a intervenţiei militare, începută în noaptea de 20 spre 21 august 1968, a trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia, intervenţie care a pus capăt Primăverii de la Praga. Pe 21 august la o manifestaţie organizată în Piaţa Palatului din Bucureşti la care au luat parte zeci de mii de oameni, Ceauşescu a ţinut un discurs de la balconul clădirii CC al PCR în care a calificat invazia armatelor ţărilor comuniste drept “o mare greşeală, o primejdie gravă pentru pacea în Europa’’.

    Discursul cu puternice accente antisovietice i-a creat lui Ceauşescu o mare popularitate la nivel intern şi extern. În lumea bună a politicii mondiale s-a remarcat prin primirea la Casa Albă a lui Nicolae Ceauşescu de către preşedintele SUA, Richard Nixon, în octombrie 1970, iar în 1978 preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au făcut o vizită oficială de stat în Regatul Unit la invitaţia Majestăţii Sale Regina Elisabeta. Au avut loc numeroase vizite bilaterale la nivel înalt. Preşedinţii americani Richard Nixon şi Gerald Ford precum şi preşedintele francez Charles de Gaulle au vizitat România, iar Nicolae Ceauşescu a fost primit la Washington de preşedintele Jimmy Carter iar la Paris de Georges Pompidou.
    S-au intensificat semnificativ şi relaţiile economice cu ţările occidentale. În 1971, RSR a fost primită în Acordul General pentru Tarife şi Comerţ iar în 1972 în Fondul Monetar Internaţional încheind apoi un acord cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În 1975 Statele Unite au acordat României Clauza naţiunii celei mai favorizate.

    Au urmat vizite în ţări din Asia şi s-a impus cel mai dur cult al personalităţii dintr-o ţară comunistă est – europeană. Ţara s-a scufundat în beznă şi frig, la propriu. Pene de curent dese, locuinţe încălzite foarte prost (10 grade iarna), alimente raţionalizate (1/2 pâine pe zi, ea având 500 gr.), cozi interminabile.

    El a condus România aproape un sfert de secol. A urmat “revoluţia’’ din decembrie 1989, cu executarea cuplului Ceauşescu după un proces sumar, pe 25 decembrie 1989. Oricum, nu s-a bucurat de un proces adevărat! O ştie o lume întreagă şi ne condamnă oricine! Numai noi ne-am omorât conducătorul! Păcat! Astfel de greşeli sunt însemnate în istoria omenirii!

    Teodor Curpaş



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img