Târşolţ – tărâmul dacilor liberi, al tradiţiilor nealterate şi al pălincii autentice



Comuna Târşolţ este situată în nordul judeţului Satu Mare, la circa 14 km de oraşul Negreşti Oaș. Aflată pe valea Lechincioarei, în partea estică a Depresiunii Oaș, în apropiere de graniţa cu Ucraina, această comună cuprinde şi satul Aliceni, aflat la 1 km de aceasta. Cele aproape 1.000 de gospodării sunt grupate, oferind o imagine amplă a hărniciei localnicilor, cei plecaţi la muncă în străinătate ridicând adevărate palate.

De unde vine  numele localităţii?
Etimologia cuvântului Târşolţ are foarte multe explicaţii, însă cea mai pertinentă vorbeşte de tărâmul liber al dacilor din această zonă. Noi ştim că părțile locuite astăzi de oşeni și de maramureşeni se cunosc în istorie cu numele de DACIA LIBERĂ. Nu trebuie să ne mire deloc faptul că dacii liberi au intrat în sfera puternică a civilizaţiei romane, care s-a altoit pe trunchiul acestui copac ramura dacilor liberi. Sub influenţa limbii dace, locuitorii care au primit cultura latină au făcut să se nască o seamă de cuvinte noi, iar dacă o localitate sau alta încă nu era închegată, străinii au numit acele locuri cu expresia adecvată, potrivită stării în care se aflau ele.


Astfel, fiind vorba de localitatea Târşolţ, acest nume nu i s-a dat de către localnici, ci de către alţii, care cunoșteau acele locuri și comunitatea dacilor liberi din acest loc.

Latinii i-au spus pe drept cuvânt “terra solutus”, care înseamnă pământ liber, ţară liberă. Din această expresie a derivat “tarsolt”, prin influenţa slavă, din care romanii, care au trăit cu ei împreună, au împrumutat pe “i”, pe “t”, şi de la popoarele asiatice pe “s”. Astfel, ”terra” s-a transformat în “tir” cu eliminarea lui “a”, iar adjectivul latin “solutus” a suferit şi el o schimbare, după firea limbii locuitorilor, care tinde mereu la prescurtarea numelor, devenind astfel “solt” prin eliminarea lui “u” dintre cele două consoane şi prin contopirea lui “tus” în “t” pentru pronunţarea usoara. Aşa că “Terra” s-a transformat în “tar” şi “solutus” în “solt” , “Tar+solt”=Târsolţ=ţara liberă, pământ liber=Terra solutus.


Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, comuna Târşolţ fiind, în acea perioadă, parte integrantă a domeniului aflat sub tutela lui Moric. Primii locuitori atestaţi documentar sunt românii şi rutenii, mai apoi venind şi importante familii nobiliare, printre care trebuie să-i precizăm şi pe nobilii armaliști. Nobilii vor controla această zonă pentru o lungă perioadă de timp, având chiar şi însemnate areale împădurite. Documentele istorice atestă că în anul 1719, în această zonă, trăiau 20 de iobagi şi 3 lejeri. În anii ’70, au ieşit la iveală, în Pădurea Fodoreniului, peste 100 de monede de argint, 2 brăţări de bronz şi două topoare din piatră, descoperiri care atestă că această comună este locuită încă din epoca bronzului. În urma recensământului din 1809, se atestă existenţa a 23 de nobili la Târşolţ. În 1832, apare sigiliul sătesc de Târşolţ. O personalitate a acestor timpuri este maiorul Pop Andrei, medic militar care se face remarcat pe câmpurile de bătălie pentru războiul de independenţă din 1877. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, se formează şi o comunitate evreiască. În urma Holocaustului, aceasta este în întregime dispersată, recensământul din 2002 arătând o populaţie exclusiv autohtonă, toţi locuitorii comunei Târşolţ decla-rând că sunt de etnie română.

Unul dintre cei mai importanţi pictori sătmăreni s-a născut aici
Din punct de vedere cultural, comuna Târşolţ ne-a oferit un pictor de geniu, Ion Sasu fiind născut aici, în 23 august 1939. Cea mai marcantă personalitate a acestei aşezări a urmat studiile Facultăţii de Arte Plastice din Cluj, absolvind-o în anul 1964. Din 1967, începe să-şi expună lucrările, stilul său luminos, celest şi abundent în cromatic aducându-i numeroase premii, atât în ţară, cât şi în străinătate. Totodată, pictorul Sasu a fost şi un profesor de arte plastice desăvârşit, fire calmă şi blajină, fiind o sursă de inspiraţie pentru tinerii artişti.

Talentul care l-a consacrat i-a fost confirmat și prin numeroasele lucrări care se regăsesc în colecții publice și private din România și mai multe țări europene, precum și de premiile și distincțiile ce i-au fost acordate.

Plum brandy or schnapps with fresh and tasty plum

Receptat drept un caracter artistic orgolios, sensibil la culoarea luminii și mai puțin la formele ei, la structuri date și mai puțin la mișcare, de-a lungul existenței ca artist plastic, pictorul Ion Sasu s-a plasat într-un orizont în care expresia originală trebuie să fie deosebit de pregnantă pentru a se putea detașa din contextul căreia îi aparține. Din păcate, comuna Târşolţ s-a despărţit de această personalitate artistică genială, pictorul Ion Sasu trecând în neființă în 2011.

Pălinca şi obiceiurile populare, brandurile localităţii
Una dintre îndeletnicirile de bază ale locuitorilor de aici este pomicultura, hectarele de livezi din această zonă făcând posibilă recoltarea a mii de tone de prune de cea mai bună calitate. Această cantitate uriaşă este folosită la fabricarea pălincii în cele 5 cazane pentru fierberea ţuicii care sunt înregistrate în comună. Aşadar, dacă sunteţi amator de o tărie autentică, în această comună, aproape de la fiecare gospodar, puteţi să procuraţi licoarea mai sus numită. De fapt, e lucru interesant să constaţi că pe un areal geografic atât de mic se află atâtea gusturi diferite ale ţuicii, locuitorii comunei Târşolţ lăudându-se că reţeta lor este cea mai veche din zonă. Din punct de vedere turistic, comuna Târşolţ se încadrează în specificul Ţării Oașului, dansul şi obiceiurile de nuntă, fiind caracteristice acestei zone etnografice, atrag pe timpul verii foarte mulţi turişti. Fiind o zonă depresionară, peisajul este uimitor, piscurile dealurilor dovedindu-se însă destul de greu de accesat. Partea de est oferă câteva trasee facile şi scurte ce conferă o imagine de ansamblu a întregii depresiuni a Ţării Oașului. O altă caracteristică deosebită a acestei zone, pe lângă port şi obiceiurile de nuntă, este accentul şi multele regionalisme actuale.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

ANCHETĂ. Trafic de CARNE VIE în parcările supermarket-urilor din Satu Mare

Un individ a fost condamnat după ce a fost prins într-un flagrant realizat de polițiști și procurori Chiar dacă pentru unii este foarte greu de...

Spectacole-coupé de percuție susținut de Alexandru Anastasiu la Filarmonica Dinu Lipatti

Filarmonica Dinu Lipatti ne invită joi, 29 octombrie, la o nouă provocare. În seria Concertelor Simfonice din stagiunea 2020 - 2021, ne oferă o...

Pe 25 octombrie 1944 armata română elibera ultimul colţ de pământ românesc în Bătălia de la Carei

Pe 25 octombrie 1944 are loc Bătălia de la Carei. Atunci militarii Diviziei a 9-a Infanterie au eliberat ultimul petec de pământ aflat sub...

EROII – suflete nobile sacrificate pe altarul patriei

În fiecare toamnă ne prosternăm sufletele înaintea monumentelor istorice dedicate eroilor neamului românesc. Sentimentele înălțătoare ne învăluie inimile, care vibrează pe acordurile profunde ale...

Latest Posts

ANCHETĂ. Trafic de CARNE VIE în parcările supermarket-urilor din Satu Mare

Un individ a fost condamnat după ce a fost prins într-un flagrant realizat de polițiști și procurori Chiar dacă pentru unii este foarte greu de...

Spectacole-coupé de percuție susținut de Alexandru Anastasiu la Filarmonica Dinu Lipatti

Filarmonica Dinu Lipatti ne invită joi, 29 octombrie, la o nouă provocare. În seria Concertelor Simfonice din stagiunea 2020 - 2021, ne oferă o...

Pe 25 octombrie 1944 armata română elibera ultimul colţ de pământ românesc în Bătălia de la Carei

Pe 25 octombrie 1944 are loc Bătălia de la Carei. Atunci militarii Diviziei a 9-a Infanterie au eliberat ultimul petec de pământ aflat sub...

EROII – suflete nobile sacrificate pe altarul patriei

În fiecare toamnă ne prosternăm sufletele înaintea monumentelor istorice dedicate eroilor neamului românesc. Sentimentele înălțătoare ne învăluie inimile, care vibrează pe acordurile profunde ale...