More


    Ianculeşti – un sat de moţi în judeţul Satu Mare

    =

    Ianculeşti este un sat de moţi, aparţinând de administraţia locală a municipiului Carei, judeţul Satu Mare. Localitatea este aşezată la o distanţă de 14 km de Frontiera de Vest. Geografic, este situată în Câmpia Careiului, componentă a Câmpiei de Vest a României.

    Satul a fost înfiinţat în anul 1925 de către 99 de familii venite din Munţii Apuseni, din judeţele: Cluj, Alba şi Turda, din vestitele localităţi Alba Iulia, Albac, Horea Arada, Scărişoara şi altele. În total însumau 520 de persoane. Având în vedere că pe lângă bunici, familiile tinere aveau mulţi copii, în medie între 6 şi 8, în anul 1940 comunitatea număra peste 700 de locuitori.

    Sosiţi de pe plaiuri moţeşti, au dat numele localităţii lor Ianculeşti, considerându-se urmaşi direcţi a eroului naţional Avram Iancu, „Craiul Munţilor”.


    În urma Reformei Agrare din 1921 fiecare familie din Ianculeşti a fost împroprietărită cu 12 iugăre în extravilan şi cu un loc de casă de 24 ari.

    Împroprietărirea s-a făcut de către Statul Român, cu plata integrală a suprafeţelor. În procesul verbal de împroprietărire se precizează: „Îndreptăţiţii nu vor putea folosi loturile distribuite până nu vor depune preţul arenzii, care se socoteşte 5% după preţul de expropriere care-i compete proprietarului, plătindu-se acestuia, plus impozitele ce se achită de proprietar statului şi se vor trimite recipisele de plată Agronomului regional”.


    Localitatea Ianculeşti, una dintre cele mai frumoase aşezări româneşti de pe Frontiera de Vest a României, în anul 1940 a fost desfiinţată de ocupanţii fascisto-hortyşti. Publicaţia „Universul” insera în 23 octombrie 1940 următoarea ştire: „Barbariile fascisto-horthyste au început imediat după 1 septembrie 1940. În judeţele Satu Mare, Sălaj şi Bihor s-au dezlănţuit asupra românilor şi a evreilor orori greu de imaginat. În primele ore ale zilei de 5 septembrie 1940, ţăranii români au fost măcelăriţi, în special cei care trăiau în localităţile: Ianculeşti, Marna, Scărişoara Nouă, Horea, Lucăceni, Dacia, Paulean, Traian, Gelu, Baba Novac, Tiream şi altele.


    Preotul Gheorghe Munteanu a lăsat o declaraţie tulburătoare în arhiva bisericii din Ianculeşti, arătând starea românilor din localitate după criminalul Diktat nazisto-fascisto-hortyst din 30 august 1940.

    La revenirea lor din refugiu, în toamna anului 1945, toate casele românilor erau ocupate de „viteji unguri”, putând moţii să intre în casele lor, doar după intervenţia prefectului Andreica din judeţul Satu Mare.


    În memoria acelor vremi triste, în ziua de 8 agust 2004, moţii din Ianculeşti au ridicat o troiţă de pomenire pe care stă ca mărturie înscrisul: „SPUNEŢI GENERAŢIILOR VIITOARE CĂ TOŢI LOCUITORII ACESTEI AŞEZĂRI ROMÂNEŞTI AM FOST EXPULZAŢI ŞI DEPORTAŢI DE CĂTRE UNGARIA FASCISTO-HORTISTĂ ÎN URMA DIKTATULUI DE LA VIENA DIN 30 AUGUST 1940”.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img