Particularităţile portului popular codrenesc



Portul popular, parte integrantă a istoriei şi civilizaţiei poporului român, constituie un document viu care a transmis, peste veacuri, generaţiilor mesajul unei creaţii artistice autentice. Pentru locuitorii de odinioară, stăpâni peste aceste meleaguri, a respecta tradiţia şi portul era în firea lucrurilor. Portul popular din județul Satu Mare cuprinde o gamă variată de elemente, care diferă de la o zonă la alta. Costumul popular din zona Codru (ce acoperă porțiuni din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj) se încadrează în tipologia portului popular din vestul României, dar se diferențiază prin croială și compoziție. Specifice portului popular din zona Codru sunt culoarea lui albă, dar şi tehnica de încreţire artistică a pânzei.

Costumul femeiesc
Costumul femeiesc se compune din cămaşă („spăcel”), poale („pindileu”), zadie („şorţ”), încălţămintea apoi şopa (din pănură sură), sumanul (din pănură albă), cojoc. Cămaşa este încreţită la gât, dar cu mâneca prinsă de la umăr, cu poalele asemănătoare fustei și este fixată la mijloc pe un brâu care cuprinde talia femeii. În faţă se poartă un şorţ care şi-a păstrat denumirea de „zadie”, încreţită pe un cordon cu care se leagă la spate. La spate, poalele rămân descoperite. În costumul femeiesc din zona Codru a pătruns, încă de la începutul secolului XX, forma de cămaşă cu platcă. Cămăşile portului popular din Codru sunt ornamentate prin cusătură. Cusăturile de unire a foilor, ca şi cele de încreţire a pânzei, care îndeplinesc un rol practic, au primit pe parcurs şi calităţi artistice; mai ales sistemele de încreţit, care în această zonă s-au dezvoltat în adevărate opere de artă. Există două tipuri de cămăşi femeieşti în zona Codru: „spăcelul cu spate”, care este diferit de „spăcelul cu guler şi gură”.

Pieptănătura şi îmbrăcămintea capului se diferenţiază în funcţie de starea civilă şi de vârstă. Fetele poartă capul descoperit cu părul împletit în două cozi din 3-5-7-9 viţe care se strâng într-un conci în formă rotundă. În jurul conciului, fetele îşi prind zgărzi din mărgele şi flori prinse pe o panglică („ruji pe primă”). Năframa, („zadie de cap”) este produsă industrial în colorit deschis şi e purtată de fete în zilele de lucru. Femeia căsătorită poartă întotdeauna capul acoperit, peste părul împletit deasupra cefei în două cozi, încolăcite în conci. Năframa mare este de dimensiuni mai mari decât cea de cap şi se poartă de femei peste cămaşă, încrucişată în faţă şi legată la spate. Este confecţionată din lână neagră cu ciucuri pe margine.

Poalele sunt asemănătoare cu o fustă, deoarece sunt încreţite şi prinse pe un cordon lat de 10-12 cm, denumit guler, confecţionat din aceeaşi pânză de casă. Poalele sunt compuse din 6-8 foi de pânză în lungime de 0,8-1 m şi sunt unite printr-o cusătură numită „rupturiţă”. Cordonul este întărit cu o cusătură de tighele („călcături”), care au şi un rol decorativ.
Încălţămintea femeilor a fost iniţial opinca, înlocuită apoi cu ghetele pentru femeile mai în vârstă şi cu pantofi pentru cele mai tinere. Zadia din faţă, în formă de şorţ încreţit, este confecţionată din pânză albă iniţial de casă, mai recent, din „jolj” industrial. Femeile în vârstă, poartă zadii negre din material industrial, satin sau mătase. Mai nou, zadiile sunt plisate mărunt pe „pături mânânţăle”.

Costumul bărbătesc
Costumul bărbătesc se încadrează în tipologia portului popular din zonele de vest ale Transilvaniei, cu cămaşă scurtă, largă, purtată, („slobodă”), fără cingătoare, cu pantaloni („gatii”) largi. Cioarecii din pănură, purtaţi iarna, au de asemenea, o formă mai largă decât în alte regiuni ale ţării. Iarna, bărbaţii poartă cuşmă, iar vara pălărie de paie cu calota foarte înaltă.

Cămaşa bărbătească este confecţionată din pânză de casă şi este croită din patru foi de pânză în faţă şi două în spate, cu mâneca din 1 ½ foi susţinută jos cu un „pumnăşel cu gură” şi cu gulerul drept, se aseamănă întru totul cu cămaşa „spăcel cu gură şi guler” al femeii. Singura deosebire este „chinga” cămăşii bărbăteşti – adică o bentiţă lată de 4 cm cusută pe lungimea umărului, care acoperă cusătura de unire a foilor de pânză din faţă şi spate ale cămăşii.

Gatiile sunt foarte largi, croite din opt foi („laţi”) de pânză, fiecare parte fiind din patru foi. Sunt croite din laţi drepţi, fără niciun fel de răscroitură. Ornamentaţia gatiilor se aplică la tivul de jos, unde la gatiile de purtat apar două cerculeţe alăturate, cusute cu punct de rupturiţă („prinsori”), iar la cele de sărbătoare găsim ornamentul de „roitură” (ciucuri), făcuţi din fâşii de pânză din care s-au scos câteva rânduri de fire din ţesătură.

Elemente comune
În anotimpurile răcoroase, atât femeile, cât şi bărbaţii poartă haine confecţionate din pănură. Sumanul cu glugă se confecţionează din pănură albă, croit în foi drepte, cu spatele dintr-un lat şi faţă din patru clini, cu mânecile prinse în linie dreaptă. Gluga, croită separat, se prinde pe cusătura de răscroitură a gâtului, fiind purtată pe spate „de nelcoşag”. Şopa – care reprezintă o formă mai nouă de îmbrăcăminte – este confecţionată din pănură de culoare cenuşie. Este o haină scurtă care reflectă influenţa oraşului, având guler cu revere, două rânduri de buzunare şi o „chingă” la spate. Iarna şi aici sunt prezente cojoacele, care – confecţionate din blană de miel cu pielea albă – sunt ornamentate prin cusături cu motive florale lucrate cu lână. Pe margini cojoacele au bordură de blană neagră de miel.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

“Voi fi vocea sătmărenilor în Parlamentul României”

Candidatul PSD Satu Mare la Senatul României, Radu Roca, s-a aflat, marți, în orașul Livada, alături de consilierul local Zah Vasile. ”Am...

PROTEST! Satu Mare iese in stradă!

O parte dintre sătmărenii nemulțumiți de restricțiile ce vor fi luate la Satu Mare după ce orașul va fi în carantină vor să iasă...

Ora exactă se dă de la Sibiu!

Mai știți povestea cu ”Foaie verde de dudă/ O să fie și mai bine”? Ei cam așa am ajuns să trăim în zilele noastre...

ATENȚIE MARE!!! RESTRICȚII DURE impuse la Satu Mare în CARANTINĂ

În urma deciziei autorităților de a carantina municipiul Satu Mare, dar și comunele Vetiș, Păulești și Sanislău, pe raza acestor unități administrativ teritoriale au...

Latest Posts

“Voi fi vocea sătmărenilor în Parlamentul României”

Candidatul PSD Satu Mare la Senatul României, Radu Roca, s-a aflat, marți, în orașul Livada, alături de consilierul local Zah Vasile. ”Am...

PROTEST! Satu Mare iese in stradă!

O parte dintre sătmărenii nemulțumiți de restricțiile ce vor fi luate la Satu Mare după ce orașul va fi în carantină vor să iasă...

Ora exactă se dă de la Sibiu!

Mai știți povestea cu ”Foaie verde de dudă/ O să fie și mai bine”? Ei cam așa am ajuns să trăim în zilele noastre...

ATENȚIE MARE!!! RESTRICȚII DURE impuse la Satu Mare în CARANTINĂ

În urma deciziei autorităților de a carantina municipiul Satu Mare, dar și comunele Vetiș, Păulești și Sanislău, pe raza acestor unități administrativ teritoriale au...