More


    “Bune maniere” în profesia de jurnalist

    - Advertisement -

    Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a elaborat și publicat, recent, „Codul deontologic al jurnalistului profesionist”, care a fost distribuit tuturor Filialelor UZPR existente în judeţele României. Acest Cod deontologic a fost necesar pentru a reglementa mai precis statutul jurnalistului român în condiţiile actuale ale economiei de piaţă. Despre acest Cod al jurnaliştilor români de pretutindei a scris pe larg colegul nostru Vasile Filip de la Filiala UZPR Arad. ,,Dacă în „Codul bunelor maniere” avem de-a face cu un ansamblu de reguli privitoare la comportamentul civilizat în societate, noul Cod al UZPR propune un ansamblu de norme călăuzitoare în nobila profesie de ziarist. El se adresează atât jurnaliștilor din presa scrisă, radio și televiziune sau online, dar și studenților de la facultățile de profil, care se pregătesc să intre în „stufărişul” mass-media de astăzi. Pentru că – așa cum se arată în „Preambul” – „profesia de jurnalist este una de tip creativ, într-un univers continuu și fără limite, de angajament total, de mare responsabilitate și de risc major”, ziaristul trebuie să aibă un comportament specific unui profesionist al informației publice, să respecte anumite principii, ca să fie un adevărat slujbaş al cunoașterii, al adevărului și nu al interesului, indiferent de ce natură ar fi acesta”.

    În capitolul „Arhitectura etică și profesională a actului jurnalistic” sunt menționate, astfel, „cinci seturi de obligații esențiale” care „definesc activitatea jurnalistică”: cultul adevărului; verificarea temeinică a datelor și informațiilor care se difuzează; independența și suveranitatea jurnalistului în actul jurnalistic; loialitatea și buna credință în actul jurnalistic; respectarea dreptului persoanelor la propria imagine și la manifestarea propriei lor personalități. În „arhitectura complexă” a profesiei sunt definite cuprinzător, explicit, 16 „noduri”: adevărul, calitatea, loialitatea jurnalistică, obiectivitatea, imparțialitatea, realismul, legalitatea, libertatea, responsabilitatea, respectul personal, integralitatea, integritatea, operativitatea, ingeniozitatea, perseverența, creativitatea jurnalistică implicită. Între „Repere și norme ale deontologiei jurnalistului”, „respectarea adevărului, așa cum este el” se află pe primul loc, pentru că – așa cum se arată în Cod – „dacă o singură dată un jurnalist scrie, exprimă, susține și/sau întreține, cu bună știință, un neadevăr, s-a descalificat, din punct de vedere etic și profesional, pentru totdeauna”. Și verdictul este fără recurs: „Meseria de jurnalist este incompatibilă cu neadevărul”.

    Noul Cod editat de UZPR aduce și câteva precizări. Sunt definite profesiile de jurnalist și jurnalist independent. Poate nu e cazul aici, dar nu se vorbește de ziariștii amatori. Pentru că, trebuie să recunoaștem, în orice act de creație (literatură, arte plastice, muzică etc.) există profesioniști (recunoscuți ca atare) și amatori (care au și ei un hobby). Dacă jurnalistul profesionist (angajat) ori cel independent („care realizează produse jurnalistice pe cont propriu, pe care le oferă publicațiilor, redacțiilor radio și de televiziune, sau pe pagina sa web”) au responsabilități față de angajator (un exemplu: să predea materialele la timp) și consumator (să respecte adevărul, care este „temelia actului jurnalistic”, să realizeze produse de calitate, obiective, imparțiale, legale etc.), amatorul face ce vrea, scrie când vrea, despre ce vrea și de cele mai multe ori din interes (din plăcere, dar cu tendință). Dacă ziaristul de meserie poate fi tras la răspundere pentru ceea ce face (poate să își piardă chiar locul de muncă, pâinea cea de toate zilele), amatorului puțin îi pasă că nu va mai fi publicat, el are din ce să trăiască. Cum spuneam, poate nu e locul aici, dar cred că un „Statut al ziaristului profesionist” (despre care se vorbea într-o Adunare Generală a UZPR) ar aduce lămuririle absolute necesare.

    Noul Cod poate fi, pentru jurnaliștii profesioniști sau cei care vor să facă o carieră în ziaristică, o Biblie – chiar dacă are un „Posibil Decalog al jurnalistului” – m-aș rezuma la o comparație mai laică – cu Codul Rutier – pe care, dacă îl respecți, ai mai puține șanse să ieși în decor (mai pe înțeles, să fii dat afară din breaslă). Dacă ne-am însuși, totuși, valorile elaborate, cu siguranță vom fi mai veseli citind logica Paradoxurilor, care încheie fericit, aș spune, „Codul deontologic al jurnalistului profesionist”.

    Dumitru Țimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img