,,Spovedania” ridicolă în fața presei românești a unui politician, oricare ar fi el, este lipsită de consistență, dacă răspunsurile date sunt: evazive, grabnice și telegrafice. Intervievații devin de multe ori niște marionete politice, bântuite de ipocrizie, iar gravitatea faptelor penale, contravenționale sau infracționale se transformă în zâmbete malefice. Ignoranța își face loc în spațiul public, cu multă dibăcie, iar poporul asistă neputincios la ,,Forța Majoritară” parcă resemnată, pe alocuri mirată, în fața ,,tătucilor diriguitori” cocoțați în fruntea țării prin forța împrejurărilor legale…Musai trebuie schimbată legislația electorală!
Pentru a întregi comedia politicii românești, unii ,,defilează” prin fața mulțimii, cu muștele de cal pe cap, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic…penal. Credibilitatea politică ,,văruită” cu zâmbete teatrale dezinvolte se clatină ,,ca frunza pe apa” unei toleranțe publice oficiale foarte greu de înțeles, dar important este faptul că ,,vinovații”, cu complici cu tot, ,,înoată” veseli pe valurile politicii românești ca niște ,,rechini”, preocupați pentru a găsi alte ,,gogoașe politice” demne de o supremație politică dramatică. Deturnarea atenției publice, de la marile probleme ale țării, are în componența sa, de fiecare dată, scenarii imprevizibile, spectaculoase, uneori pline de: umor, prostie și superficialitate demagogică.
Poetul Mihai Eminescu, în poezia ,,Împărat și proletar”, a realizat o radiografie a unor aspecte din epoca sa, care, culmea, este cât se poate de actuală: ,,Ah! – zise unul – spuneţi că-i omul o lumină/Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?/Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,/Murdară este raza-i ca globul cel de tină,/Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin./Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră/Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;/Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră/Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră/Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.” Dincolo de zâmbetele destinse ale ,,autointitulaților șefi”, se ascund: salariile și pensiile înghețate, inflația, creșterea prețului la utilități și pâine, lipsa locurilor de muncă adecvate cu studiile urmate de tinerii noștri și multe alte metehne ale Democrației românești, care bântuie prin sistemele șubrede de organizare tehnică, transformate periodic în adevărate ,,capcane” ale morții.
Râdem, râdem…,dar ce e de râs într-o țară în care nu se respectă bunul simț al sincerității și asumării faptelor ilegitime? Ce este de râs într-o țară în care se anunță scumpiri fără precedent ale gazelor naturale, în timp ce România dispune de miliarde de metri cubi? Conform enciclopediei libere, postată pe Inernet de Wikipedia: ,,România are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi. Cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale ale României sunt situate în Transilvania, Moldova, Muntenia și Marea Neagră, cu aproximativ 75% din ele aflându-se în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze naturale din România se află la Deleni, descoperit în 1912 și se află între comuna Băgaciu și județul Mureș cu rezerve dovedite de 85 miliarde metri cubi. Alte câmpuri de gaze naturale sunt cele de la Filitelnic (40 miliarde metri cubi), câmpul de la Roman-Secuieni (24 miliarde metri cubi), Voitinel (11,8 miliarde metri cubi), Ghercești (11 miliarde metri cubi) și Sărmășel (10 miliarde metri cubi), toate cu rezerve mai mari de 10 miliarde metri cubi. În prezent, România are a treia rezervă de gaze din Uniunea Europeană, imediat după Olanda și Marea Britanie.”
,,Pe zi ce trece…” viața românilor este mai întunecată și plină de suferințe nevăzute, atenuate în continuare cu plecarea în străinătate a fraților noștri. Râdem, râdem…iar cei care râd au asigurat viitorul lor pentru mulți ani de acum încolo…Unii visează la alegeri anticipate, iar alții cer ,,retragerea sprijinului politic și Demisia”…în timp ce alții, mai blânzi cu vinovații, cer ,,scuze publice” atât pentru ei cât și în fața poporului român. Aceste cereri imperative sunt ,,șterse cu buretele” din mintea Vinovatului…de Puterea Absolută. Acestor actori de comedie ai politicii românești li se potrivesc foarte bine versurile lui Andrei Bârseanu: ,,Pe-al nostru steag e scris Unire,/Unire-n cuget și simțiri/ Și sub măreața lui umbrire/ Vom înfrunta orice loviri…”. Râd, râd…,,cu zâmbete de cal”… Majoritarii sub ,, Steagul” lor, care rabdă orice ,,loviri” date de Presă…Până când ,,o viață amară” cu: inflație, scumpiri, suprataxe, incendii, mitinguri, accidente feroviare…și alte ,,scenarii” demolatoare?! ,,De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară/Când ai ce-ţi trebuieşte… Iar legi sunt pentru voi,/Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară/Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,/Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.”( Împărat și proletar – Mihai Eminescu).
Dumitru Țimerman
