Oraşul Negreşti-Oaş este situat în extremitatea nord-estică a judeţului Satu Mare, fiind centrul economic şi administrativ al zonei geografice şi etnografice a ”Ţării Oaşului”. Beneficiază de o aşezare geografică avantajată de relativa apropiere de municipiile Satu Mare (50 km) şi Baia Mare (45 km) şi este o punte de legătură cu Depresiunea Maramureşului, peste Pasul Huta.
Date istorice și demografice
Primul document care face referire la acest ţinut datează din 1270, când regele Ungariei dona unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic al Ţării Oaşului. În acel document, Ţara Oaşului e pomenită ca „Terra Awas”. Unii istorici susţin că originea termenului de Oaş ar fi din termenul de Awas (Oaş), care înseamnă runc (despădurire, „curătură”, „luminiş”). Ţara Oaşului este consemnată şi în Cronica lui Grigore Ureche.
În diplomele maramureşene din secolele XIV şi XV, Negreştiul este menţionat în legătură cu „drumul sării” care pornea de la Ocnele de sare Giuleşti-Maramureş peste munţi prin Negreşti, către ţinuturile sătmărene şi apoi spre Panonia.
Negreşti-Oaş şi-ar fi primit numele, susţin unii, de la culoarea neagră a gubelor oşeneşti, iar alţii spun că de la pădurile întunecate de stejar (de exemplu, într-o scrisoare a regelui ungar Ştefan, din anul 1270 se menţionează că originea termenului de Oaş ar fi din termenul de Awas – Oaş, care înseamnă despădurire, curătură, luminiş). În sec. XVIII aşezarea se afla, ca de altfel toată zona, sub stăpânirea habsburgică. Despre Negreşti un istoric maghiar a scris cu mai bine de 100 de ani în urmă că <“Felsofalu”, în vlahă Negreşti, este cea mai mare aşezare românească din Oaş. Acest sat se întinde pe 77 de coline, cu toate acestea are numai 300 de case>.
Documentele din secolul XIX vorbesc despre Negreşti ca fiind cel mai mare sat din Ţara Oaşului având 600 case cu 2.725 locuitori.
Abia în anul 1964 aşezarea a fost ridicată la rang de oraş. Negreşti-Oaş are 15.185 locuitori, cu o densitate medie de 116,57 locuitori/km2, situându-se astfel în categoria oraşelor mici ale ţării. Datele statistice arată că populaţia oraşului s-a triplat din anul 1930 (5290 locuitori) până în anul 1992 (16648 locuitori) datorită sporului natural şi a celui migratoriu impuse de factori de natură economică. După această dată s-a înregistrat o scădere a numărului de locuitori din cauza migrării în străinătate şi înapoi la ţară.
Oraşul Negreşti – Oaş are o suprafaţă de 13.026 hectare, din care intravilan Negreşti-Oaş 830 ha, Tur-180 ha, Luna-170 ha, zona turistică Luna-Şes 170,3 ha şi extravilan 11.675,7 ha. Oraşul are în componenţa sa satele Luna şi Tur care se află la 2,6 km vest de oraş şi zona turistică Luna Şes la 8 km est.
Atracţii turistice şi evenimente
Zona oraşului Negreşti –Oaş şi a împrejurimilor sale prezintă una din cele mai frumoase zone din Transilvania, impresionând în special prin tradiţie, cultură şi privelişti pitoreşti. Nu poţi trece prin zonă fără să fi vizitat Muzeul Ţării Oaşului , dar şi alte obiective: Catedrala Ortodoxă ”Duminica Tuturor Sfinţilor”, Biserica ”Naşterea Maicii Domnului”, Biserica Ortodoxă ”Sfântul Dimitrie” din Tur, Schitul ”Sf. Arhidiacon Ştefan” de la Luna Şes, Galeriile de Artă ”Dr. Mihai Pop” de la Muzeul Ţării Oaşului, parcurile oraşului (cu sculpturi/monumente de artă contemporană), staţiunea turistică Luna Şes, Tezaurul uman viu – Floare Finta, Luminătorul satului Floare Hotca, atelierele meşteşugarilor Ana Mare, Maria Poptile, Maria Finta. Oraşul Negreşti-Oaş este punct de plecare într-o serie de sate renumite pentru bogăţia portului, arhitecturii populare şi a obiceiurilor şi tradiţiilor – de exemplu: Certeze (5km), Huta – Certeze (9km), Racşa (16km), Tur (1km), Bixad (5 km) , Trip (6 km), Târşolţ, Cămărzana (20 km), dar şi într-o serie de zone de agrement renumite pe plan local – de ex: Complexul Valea Măriei, datorită apelor termale şi apelor minerale. Totodată, în zonă există posibilităţi de pescuit şi vânătoare, dar şi trasee marcate pentru drumeţii prin munţi. Oraşul Negreşti-Oaş este anual gazda mai multor festivaluri şi expoziţii devenite tradiţionale: Şezătoarea de Lăsatu’ Secului- luna martie; Expoziţia anuală de artă plastică contemporană „Art Bunavestire”, care are loc în 25 martie; participarea la tradiţionala serbare câmpenească „Sâmbra Oilor” de la Huta Certeze – prima duminică din luna mai; Festivalul regional al Patrimoniului Culinar Carpatic – în luna septembrie; Expoziţia naţională de fotografie „Versus dar Împreună” – luna noiembrie; Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă – în luna decembrie, a doua zi de Crăciun.
Nicolae Ghişan
