Oșenii, oameni harnici, mândri și gospodari, se pregătesc din timp pentru marele eveniment – Crăciunul – odată cu începerea postului, la 15 noiembrie, „postul de bucate și postul de păcate”. În această perioadă toți membrii familiei se ocupă cu treburi care țin de: curățenia curții, a casei, a mormintelor etc.
Oșencele sunt maestre în arta gătitului și pregătesc de sărbători bucate specifice zonei după rețete tradiționale învățate de la mamele și bunicile lor, iar secretul reușitei acestora e numai de ele știut. Nu lipsește tradiția tăierii porcului, în ziua de Ignat și a pregătirii preparatelor specifice sărbătorilor de iarnă: cârnații, jumările, caltaboșii, slănina, boacele umplute, fripturile, cozonacii, prăjiturile și, de asemenea, colăceii pentru răsplata colindătorilor. Pe masa oșenilor, la loc de cinste, alături de bucate și alte băuturi, stă sticla cu ,,pălincă de Oaș”, băutură tradițională cunoscută în întreaga lume.
Colăceii sunt dăruiți copiilor de către gazde, alături de nuci și mere (mai nou și dulciuri sau bani) și sunt adunați de aceștia în trăistuțele de pânză confecționate de mamele sau bunicile lor. De asemenea, tot în categoria pregătirilor de Crăciun intră învățatul colinzilor și al scenetelor (Steaua, Viflaimul, Capra, Chiraleisa). Aceste activități se desfășoară acasă sau la șezătorile organizate în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă. Până la Crăciun toată lumea, de la mic la mare, trebuie să știe colinda.
Manifestările specifice sărbătorilor de iarnă în Țara Oașului sunt numeroase cum ar fi: colindatul cu Steaua, cu Viflaimul, cu Capra, cu Plugușorul, cu Sorcova, Chiraleisa.
De asemenea, această perioadă este propice practicilor magice de măritiș (descoperirea ursitului, aducerea pețitorilor), de prosperitate, de fertilitate, de împlinire a omului, de înfrumusețare. La colindat participă aproape întreaga colectivitate, de la cetele de copii, la cetele de tineri sau la cele ale bătrânilor. Sunt cântate în special colindele religioase, dar și cele laice, sau colindele legate de viața pastorală, care au asimilat balada, colindele cu caracter satiric.
Colinda este recitată la fereastra casei, iar gazda generoasă auzind colinda deschide ușa și poftește colindătorii în casă pentru a-i cinsti și a sărbători împreună marele praznic al nașterii lui Isus. În fiecare casă, în seara de Crăciun, lumina este aprinsă, porțile sunt deschise pentru a primi colindătorii, iar familia este așezată în jurul mesei, bucurându-se de marea sărbătoare alături de turiștii prezenți în zonă pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă.
Oșenii iubesc atât de mult aceste tradiții și obiceiuri din zona lor încât au creat un festival internațional al obiceiurilor de iarnă, organizat anual, în a doua sau a treia zi de Crăciun, la Negrești-Oaș. Aici, se adună grupuri de colindători și formații artistice la o paradă a portului popular, iar apoi se întrec în a prezenta cele mai frumoase și originale colinzi și obiceiuri de iarnă.
De remarcat, în Țara Oașului este obiceiul purtării costumelor tradiționale în zilele de sărbătoare, o adevărată paradă a portului popular oșenesc. Aceste costume se pregătesc cu multă migală de către fetele și femeile din zonă și sunt îmbrăcate în zilele de Crăciun la biserică și la danț (hora tradițională din Țara Oașului).
Nicolae Ghișan
