Istoria castelului este strâns legată de cea a nobiliarei familii Karolyi, care și-a construit prima reședință pe locul actualului castel în secolul al XV-lea, blazonul familiei fiind un șoim care ține în gheare o inimă, înconjurat de un dragon. De-a lungul timpului minunatul edificiu a avut mai multe întrebuinţări, de la garnizoană militară (în timpul celui de-al doilea război mondial), la sanatoriu TBC sau liceu zootehnic.
Pe lângă datele istorice și frumusețea castelului, legendele stârnesc curiozitatea vizitatorilor. Pornind de la numele faimosului conducător Rákóczi Francisc, au apărut nenumărate legende asociate personalităţii sale, una dintre ele fiind cunoscută sub denumirea de „pivniţa lui Rákóczi”. Această legendă este răspândită la Carei, Ghenci, Tiream, Ardud şi Beltiug, în acele localităţi care în secolul al XVII-lea aparţineau domeniului familiei Károlyi.
Povestea pivniţei lui Rákóczi a fost notată la Ghenci în anul 1961, naratorul fiind Veres Pál de 87 de ani. „Pivniţa lui Rákóczi este întunecată şi foarte lungă, are mai multe ramificaţii. Se cunosc trei intrări: la cetatea de la Ardud, lângă capela de pe Lyukashalom (partea dreaptă a şoselei Carei-Ghenci) şi al treilea sub castelul din Carei. Pivniţa este făcută din cărămidă şi are o adâncime de 10 metri. La capătul pivniţei există un tunel cu intrarea zidită. Tunelul lega castelul din Carei cu cetatea Ardudului. Mai mulţi oameni au intrat în pivniţă şi au găsit o uşă în mijlocul ei ferecată cu 99 de lacăte. Când au deschis-o au intrat într-o sală mare de unde se ramificau mai multe coridoare. În această sală au fost găsite multe arme vechi.
Pivniţa lui Rákóczi a fost construită de curuţi, la lucrări participând 12 unităţi, care s-au ascuns în pivniţă, iar cu ajutorul tunelelor au apărut prin surprindere, acolo unde duşmanii nu se aşteptau, în acest fel câştigând multe lupte. Austriecii nu şi-au putut închipui cum apar neaşteptat curuţii, atunci au apelat la şiretlicuri. Au trimis un ofiţer chipeş la familia lui Rákóczi. Fata principelui, Vilma, s-a îndrăgostit de acest ofiţer şi a divulgat taina tatălui său, precizând momentele când tata vine acasă şi vizitează familia. După această trădare fata a avut remuşcări, a povestit totul lui Rákóczi dar deja au apărut soldaţii austrieci în frunte cu ofiţerul, să-l aresteze pe principe. Rákóczi s-a ascuns după uşă, iar duşmanii când au deschis uşa nu l-au observat şi a reuşit să se ascundă în galerii. Această trădare a fetei l-a supărat mult pe Rákóczi care a blestemat-o ca până când va fi dezlegată de cineva n-are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată pe an. Nu poate să se mărite până când nu şi-a cusut cămaşa de mireasă, dar numai şapte puncte poate face pe an, şi la fiecare punct acul îi înţepeneşte degetul. Numai când va fi gata cămaşa atunci va fi dezlegată de acest blestem.
O altă legendă, mai puţin cunoscută dar cel puţin la fel de spectaculoasă provine din cel de-al Doilea Război Mondial, când înainte să fie eliberat orașul Carei, armata germană, mai ales naziștii, au stat aici și au ascuns o comoară în pivniță. Nu în pivnița actuală ci în pivnița din pivniță, unde sunt încăperi ascunse, zidite, unde au ascuns armele și aurul. Oamenii mai în vârstă povestesc că au intrat acolo când au fost copii, au desfăcut o ușă zidită și au văzut steagul cu zvastica, aur și alte minuni.
De asemenea există legenda care vorbeşte despre o poartă a timpului, mai exact despre un copil care se juca în curtea capelei, unde s-a deschis o ușă secretă și acesta a intrat, după care ușa s-a închis din nou, iar după șapte ani a reapărut, mai în vârstă cu tot atâția ani, după cum există şi legenda bărbatului ce s-a prezentat drept fiul grofului, despre care se știa că a murit pe câmpul de luptă. „Se spune că baronul Karolyi Laszlo, care era primul comite, prefect al comitatului Sătmar, a avut trei băieți, Șandor, Mihaly și Istvan. Istvan moare în lupta cu turcii iar Mihaly când au cucerit înapoi de la turci cetatea de la Buda. După luptă a sosit vestea că cei doi copii au fost uciși.După 10 ani, a apărut un om care a spus că este Karolyi Istvan și, fiind băiatul cel mai în vârstă, a fost o problemă, pentru că Șandor a moștenit toată averea. Atunci a început căutarea documentelor, a martorilor. Au trecut între timp 15-20 de ani, omul s-a schimbat. După ani de procese și discuții, s-a dovedit că era un impostor, nu avea nicio legătură cu familia Karolyi”, a explicat toată legenda, arheologul Hago Nandor, șeful de secție al Muzeului Județean de Istorie, responsabil cu castelul. Beneficiind de aceste legende dar şi de frumuseţea locului, Castelul Károlyi din Carei şi-a câştigat un loc de frunte în rândul bijuteriilor arhitecturale restaurate în ultimii ani.
Nicolae Ghişan
