Istoric literar, publicist, profesor, Nae Antonescu a desfăşurat o activitate pilduitoare în învăţământul sătmărean, completată fericit de o altă componentă a vieţii sale, revuistica (n.r. – ştiinţa care se ocupă cu istoria publicaţiilor de presă), drept pentru care a dobândit supranumele de „părinte al revuisticii româneşti”.
Născut la Terebeşti
S-a născut la 18 decembrie 1921 în localitatea sătmăreană Terebeşti (prenumele la naştere Ioan), dar a adoptat pseudonimul Nae Antonescu, pentru că tatăl său spunea că s-a născut în preajma sărbătorilor de Sân-Nicoară, 6 decembrie, şi aşa a rămas până astăzi. De altfel, el a folosit şi alte pseudonime cum ar fi Silviu Alexe, Titus Clemente, Nae Tarabă şi I.A. Terebeşti, ultimul folosit mai ales în perioada 1941-1944 când se semna astfel din cauza asemănării cu numele mareşalului Ion Antonescu.
Părintele istoriei presei românești
Şcoala primară a făcut-o în comuna natală după care a urmat Şcoala normală unită la Oradea, în perioada 1936-1940. După Diktatul de la Viena s-a refugiat la Bucureşti, unde obţine diploma de învăţător (1943). După trei ani de armată urmează Facultatea de Litere şi filosofie din Cluj, absolvită în 1949. În această perioadă este arestat pentru politică naţional-ţărănistă, el fiind redactor la săptămânalul “Dreptatea Ţăranilor” din Bucureşti.
După ispăşirea pedepsei pentru apartenenţa la Partidul Naţional Ţărănesc, a desfăşurat o activitate pilduitoare în învăţământul sătmărean, completată fericit de o altă componentă a vieţii sale, revuistica (n.r . ştiinţa care se ocupă cu istoria publicaţiilor de presă), drept pentru care a dobândit supranumele de “părinte al revuisticii româneşti”.
A fost profesor şi director la Şcoala generală Terebeşti, în mai multe rânduri după care între 1955-1960 a predat la Şcoala tehnică de exploatare CFR Satu Mare. O scurtă perioadă de timp a activat ca director la Casa Corpului Didactic din Satu Mare. S-a pensionat în 1983 şi a trecut la cele veşnice în data de 18 iunie 2008, la Terebeşti. Din 18 decembrie 2011, bibliotecii publice din satul natal i-a fost atribuit numele „Nae Antonescu”.
Activitate literară prodigioasă
Ca publicist, de-a lungul timpului, i-au apărut volumele: „Scriitori uitaţi”, „Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu”, „Jurnal literar: monografie”, „Reviste din Transilvania”, „Reviste literare interbelice”, „Scriitori şi reviste literare din perioada interbelică”, „Revista Fundaţiei Regale. Monografie”. De asemenea, a colaborat constant în presa locală de dinainte de 1989, iniţiind chiar apariţia unor publicaţii, lucru continuat cu şi mai mare ardoare după 1989.
Din mulţimea publicaţiilor naţionale în care a semnat de-a lungul vremii menţionăm: Ardealul, Pagini Literare, Cultura creştină, Dreptatea, Familia, Luceafărul, Revista de istorie şi teorie literară, Vatra, Viaţa Românească, după cum a îngrijit apariţia volumelor unor scriitori, unii cunoscuţi, alţii mai puţin cunoscuţi, ori pe de-a-ntregul “uitaţi”: Ady Endre, George Boldea sau Romulus Demetrescu.
Atelierul Memorial “Nae Antonescu”
În 2010, în incinta Bibliotecii Judeţene Satu Mare, a fost inaugurat Atelierul Memorial „Nae Antonescu” ,consacrat ca un loc în care îşi vor desăvârşi cunoştinţele viitorii specialişti în istoria literaturii şi în revuistică, dar nu numai, pentru că biblioteca ilustrului cărturar conţine şi volume din alte domenii ale cunoaşterii.
Biblioteca Judeţeană Satu Mare a achiziţionat şi fondul de carte al cărturarului Nae Antonescu, care însumează 42.000 de documente de bibliotecă: volume din domeniul istoriei şi criticii literare, cărţi vechi, în special din perioada interbelică, rarităţi bibliofile, publicaţii periodice vechi, portrete ale unor oameni de cultură români , dar şi o serie de manuscrise aparţinând lui Nae Antonescu, dintre care unele inedite.
Nicolae Ghişan
