„Vitralii” a devenit revista nr.1 privind interesul unei mase tot mai largi de cititori, oameni interesaţi de istoria neamului, mai îndepărtată şi, desigur, apropiată. Nr. 25 al revistei „Lumini şi umbre ”, prin materialele publicate, parcă doreşte să aducă lumină în sufletul românilor acum la începutul Postului Paştilor, sărbătoare atât de mult aşteptată de creştini. Îmi dau seama că personalitatea omagiată prin „Restituiri din istoria adevărată”, este şi rămâne generalul Iulian Vlad, omul care a făcut, la revoluţie, tot ce se putea mai mult pentru oprirea vărsării de sânge în plus.
Sigur, cei care suntem documentaţi, îi mulţumim şi-i rămânem recunoscători! Păcat că, mai există unii care n-au făcut nimic, sau au încurcat în vremurile grele de atunci, oameni ce nu pot încăpea în jurul nostru. Oamenii de calitate, participanţi la simpozionul de la Tg Jiu, cu tematică ce-a interesat toată ţara, au umplut sala, ascultându-l şi analizându-l pe gen. Iulian Vlad, devenit o legendă adevărată, un tribun, un nedreptăţit, une rou viu al evenimentelor cărora le spunem „revoluţie”.
Prin alocuţiunea sa l-ar face pe orice istoric să scrie în semn de recunoaştere a unui OM al ţării sale dedicat identităţii propriului neam. Trăirile sufleteşti ale ge. Iulian Vlad le poate înţelege numai un cetăţean demn, iubitor de ţară şi neam, temător ca harta limbii române să nu devină mai mică decât cea a ţării. Este conştient acest general adevărat, nu „de paie” că orice societate cu pretenţii îşi consolidează trăinicia pe stâlpii durabilotăţii, printre care este biserica neamului, aşezată de români ca bază. Noi, cei din Transilvania, care l-am cunoscut pe gen. Iulian Vlad, îl apreciem pentru frumoasele gânduri de a alunga sfidarea, umilirea nedreaptă, desconsiderarea păguboasă din partea unor nemernici care desconsideră importanţa istoriei. A nu se studia istoria în şcoală, înseamnă a nu-ţi cunoaşte exact de unde venim, prin ce am trecut, adică a nu-ţi cunoaşte mama şi tata! Dacă vorbim de adevăraţi profesionişti, iubitori de ţară, de neam, de dreptate şi adevăr, un exemplu viu rămâne gen. Iulian Vlad, chiar dacă e greu să vorbeşti despre adevăraţii prieteni, dar prin ce a demonstrat, rămâne un fidel şi sincer prieten al ţării, al nostru, prietenie ce ne-o asumăm necondiţionat! Aşadar, nr. 25 din „Vitralii” creşte ca valoare prin prezentarea alocuţiunii gen. Iulian Vlad, lăsând o lumină, drept călăuză verticală în aprecierea acestui minunat patriot! Ii dorim „La mulţi ani!”
Teodor Curpaş