Peste 50 de biblioteci comunale au “dispărut” în ultimii ani. Ele există – în cel mai fericit caz – doar pe hârtie. Şi asta fie pentru că au fost blocate posturile, au renunţat bibliotecarii la locurile de muncă sau primarii îi folosesc pe bibliotecari pentru cu totul alte activităţi. Concret, peste 50 de lacăte au apărut pe uşile bibliotecilor comunale, de cele mai multe ori singura sursă de cultură din zonele rurale.
Apel la primari
Reprezentantul Bibliotecii Judeţene, Paula Horotan, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că unul dintre cele mai importante obiective pentru acest an îl reprezintă “continuarea procesului de reformare a sistemului județean de biblioteci publice și elaborarea unui plan/proiect de intervenție la nivelul comunităților locale, capabil să genereze dezvoltarea sistemului”.
Mai exact, se are în vedere redeschiderea sau eficientizarea activităţii la nivelul celor 54 de biblioteci de la nivel comunal. Reprezentanţii Bibliotecii Judeţene fac apel la edilii locali să sprijine în mod real activitatea bibliotecilor. Mai mult, chiar primarii se fac vinovaţi, în unele cazuri, de blocarea activităţii unor biblioteci. “La presiunea primarilor foarte mulţi colegi de-ai noştri din teritoriu, a bibliotecilor comunale în special, prestează alt gen de activităţi decât cele din fişa postului de bibliotecar. Prin intervenţia noastră acolo considerăm că putem să începem procesul de reformare a sistemului judeţean de biblioteci publice”, a spus Paula Horotan.
O statistică dureroasă
În judeţul Satu Mare sunt în total 60 biblioteci publice, din care una judeţeană, una municipală, trei orăşeneşti şi 54 comunale. Din 59 de comune existente, 54 au colecţiile constituite într-o bibliotecă, iar cinci comune nou înfiinţate – Agriş, Cămin, Ciumeşti, Porumbeşti şi Racşa – nu au bibliotecă. În 44 de comune este angajat câte un bibliotecar cu normă întreagă – cel puţin pe hârtie, în două comune cu jumătate de normă, iar în şapte comune nu era angajat bibliotecar.
Ciprian Bâtea
