Mănăstirea Prislop este situată în apropierea satului Silvaşu de Sus din judeţul Hunedoara. De aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, biserica sa, ce datează din secolul al XVI-lea, fiind declarată monument istoric.
Istoricul mănăstirii Prislop
Piatra de temelie a Mănăstirii Prislop a fost pusă între anii 1399-1405, de către ctitorul Sfântul Nicodim de la Tismana, care a copiat în acest loc un Tetraevangheliar slavon, ceea ce este cel mai vechi manuscris cu dată sigură, păstrat încă pe teritoriul României.
Al doilea ctitor al mănăstirii avea să fie Domnița Zamfira, fiica lui Moise Vodă Basarab din București, cea care a venit pentru izvoarele tămăduitoare de la Prislop. Însănătoșită, avea să facă numeroase daruri mănăstirii, printre care cărți și haine liturgice, moșii, dar și o pictură nouă. Aici avea să-l cunoscă pe Ioan, cel care mai târziu avea să devină mitropolit și-l va întâmpina pe Mihai Viteazul la Alba Iulia, în anul 1600.
Pentru că nu au vrut să treacă la greco-catolicism, călugării ortodocși de la Prislop aveau să fie asupriți în 1762, iar biserica să fie incendiată de armata generalului Bukow, la ordinele împărătesei Maria Tereza. În urma acestui eveniment biserica a fost jefuită și arsă, iar călugării alungați, unii dintre ei ajunși în Țara Românească, iar alții la închisoare. Din acest moment până în 1948, Mănăstirea Prislop aparține bisericii Romano-Catolice, când revine la ortodoxism, iar din 1950 este transformată în mănăstire de maici.
În toamna anului 1948, mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, aduce la Mănăstirea Prislop pe ieromonahul Arsenie Boca, pentru a reînvia mănăstirea, atât din punct de vedere material cât și spiritual. Din acest moment toate lucrările realizate la mănăstire aveau să fie făcute personal, ori la îndrumarea părintelui. De exemplu, în 1952, a ridicat clopotnița mănăstirii, pe dealul din apropiere. Din acest motiv, Arsenie Boca este considerat cel de-al treilea ctitor la mănăstirii. Alți ani grei pentru mănăstire aveau să fie între 1959 și 1976, când călugării au fost alungați pe baza unor legi emise de stat, iar Prislopul avea să devină azil de bătrâni.
Despre Arsenie Boca
Arsenie Boca este motivul pentru care a apărut fluxul enorm de turiști din ultimii ani, fiind un subiect foarte controversat. Mulți sunt sceptici în privința presupuselor minuni care s-au înfăptuit la momântul părintelui, însă și mai mulți străbat întreaga țară pentru a ajunge aici. Comuna Silvașu de Sus a prosperat, le fel și multe agenții de turism care au organizat circuite către această destinație, dar și producătorii și vânzătorii de suveniruri, care au pus chipul părintelui pe orice obiect. Dar cine este de fapt Arsenie Boca?
Născut în anul 1910, în Vața de Sus, este considerat de ucenicii săi cel mai mare duhovnic român al sec.XX. A urmat cursurile liceului Avram Iancu din Brad, terminat ca șef de promoție în 1929, când a plantat în curtea liceului un stejar.
În 1936 a fost hirotonit diacon celibatar, iar în 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este trimis la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Participant activ la mișcarea legionară, este închis de mai multe ori, până în 1948 când a fost adus la Mănăstirea Prislop.
În 1984 s-a retrat la Sinaia, unde avea chilia și atelier de pictură, loc în care avea să închidă ochii pe 28 noiembrie 1989, la vârsta de 79 ani, cu dorința de a fi înmormântat la Mănăstirea Prislop.
Astăzi mormântul părintelui este cel puțin la fel de vizitat precum mănăstirea în sine, cel mai mare număr de credincioși venind pe data de 28 noiembrie.
Program Mănăstirea Prislop: Orele 06:00 – 21:00. Intrare gratuită. Este obligatorie ținuta decentă!
Sursa: Teleleu prin România
Nicolae Ghişan
