Am tot auzit vorbindu-se despre oameni care „şi-au luat doctoratul”, dar mai puţini cei care au vorbit despre strădania în ani de zile pentru a îndeplini cerinţele în obţinerea acestui titlu ştiinţific, atât de râvnit. Iată că, întâmplător, am cunoscut un adevărat doctor, care timp de 7 ani s-a străduit să obţină acest titlu meritat. Melania Ilea, de numai 33 de ani, a reuşit foarte mult în viaţă, terminând la Univ. „Babeş-Bolyai” facultatea de litere, apoi un masterat cu specialitatea „Studii de interculturalitate româno-germană”, iar în 2013 doctor în litere cu o lucrare ce stă la baza unei cărţi apărute în 2014 la Editura „Eikon”. Coordonator ştiinţific al lucrării este prof. univ. dr. Vasile Voia, cunoscut în puternicul centru universitar – cetatea de învăţământ clujeană, cum o denumea regretatul rector C-tin Daicoviciu. Sigur, prefaţa scurtă a prof. Vasile Voia dezvăluie, de fapt, intenţia şi reuşita autoarei, de a realiza un studiu comparativ al traducerilor în germană din lirica lui Lucian Blaga. Titlul lucrării este pretenţios, dar incitant şi foarte curajos: „Lirica lui Lucian Blaga în spaţiul cultural şi lingvistic german”. Acest volum de 240 de pagini a câştigat Concursul de debut al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor – Biblioteca tânărului scriitor nr. 25.
Melania Ilea provine dintr-o familie în care educaţia n-a avut secrete. De fapt, pe coperta 1, este o reuşită, chiar reuşită pictură a tatălui său, Tiberiu Ilea, cu un peisaj de toamnă văzut în plan apropiat şi îndepărtat cu satul, evocat de atâtea ori de Lucian Blaga în poeziile sale. Păcat că acest talentat pictor nu-şi face timp pentru a demonstra că arta sa are atâta valoare1 Poate… cu timpul… la imboldul soţiei, o cunoscătoare de germană, aproape unică, încă din liceu şi o susţinătoare a artelor, plus omenia şi bunul simţ care o caracterizează.
Aş menţiona că autoarea a muncit enorm la această teză, parcurgând peste 125 de materiale, drept sursă bibliografică şi realizând trei capitole mari, cu 16 subcapitole, incluzând pe traducătorii poeziei lui Lucian Blaga în limba germană (13 la număr), cu interpretări minunate, ca frumoasele peisaje din „Gorunul”, „Frumoase mâini”, „Lacrimile”, „Gândurile unui mort”, „Daţi-mi un trup voi munţilor” sau „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”. Interesant mi s-a părut că nu lipsesc poemele lui Blaga, care se studiază prin programa de bacalaureat! Desigur, cartea Melaniei Ilea va fi trecută în bibliografii, utilă fiind pentru cei care-l studiază pe L. Blaga şi mai ales spaţiul cultural şi lingvistic german. Să nu uităm că Lucian Blaga este mult agreat de cei care studiază filologia în Germania şi este unul dintre poeţii filozofi tradus masiv în ţara prietenă. De fapt, la noi, filologii când studiază „Istoria literaturii universale”, un loc important îl ocupă literatura frumoasă şi bogată germană.
În teza Melaniei vedem importanţa cratimei sau liniuţa de unire, atât de des utilizată de L. Blaga, care stârneşte curiozitate (lucru ce produce dificultate pentru traducător). Întâlnim o teorie a metaforei în analiza făcută poemelor, din punct de vedere lingvistic, o metaforă conceptuală (cum spune prof. univ. V. Voia).
Oricum, contribuţia Melaniei Ilea, prin cercetarea făcută, demonstrează că este o luptătoare, un om tenace, sigură pe ea, cu o concepţie bazată pe studiu comparativ, este chiar creativă, este o adevărată artistă, este o lingvistă care ştie ce înseamnă chiar nesemnificativul într-o operă literară şi… de multe ori, poate fi denumită un bun psiholog. Mă gândesc la poezia „Gorunul”, care tăiat, devine scânduri, apoi sicriul… Doamne, câtă filozofie urmează şi câte aspecte lingvistice, drept baricade, în traducerea în oricare limbă, nu numai germană!
NU ştiu ce a mai realizat Melania Ilea, dar prin această lucrare a reuşit cu succes să-l apropie pe Lucian Blaga de numeroşii nemţi, iubitori de literatură să-l facă mai cunoscut tocmai prin preocupările multor şi valoroşi traducători ai poemelor nemuritoare. Lucian Blaga, prin Melania, devine, cu o „cărămidă” mai sus, deşi postamentul pe care se află este atât de măreţ!
Felicitări unui doctor, adevărat, în ştiinţă, om al oraşului nostru, cu care ne mândrim! Nu întâmplător am scris aceste rânduri, dar, sincer, am considerat că populaţia trebuie să-i cunoască pe cei valoroşi cu adevărat, că ne-am săturat de „spoiţi” sau „mânjiţi” de cultură! E timpul să redevenim puternici prin a aprecia valorile din jurul nostru!
Felicitări, Melania Ilea!
Teodor Curpaş