Corneliu Chişu este originar din Satu Mare și s-a stabilit în Canada în anul 1981. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti în 1971, iar în perioada 1972-1976 a fost asistent la aceeaşi instituţie. Căsătorit cu o italiancă, Corneliu Chişu părăseşte România în 1976, stabilindu-se mai întâi în Italia, de unde va emigra în Canada, în 1981.
Stabilit la Toronto, Corneliu Chişu a lucrat la Delegaţia Comercială a Italiei, unde a consiliat firmele italiene care doreau să intre pe piaţa canadiană. Între 1985 şi 1988 a făcut un masterat în inginerie la University of Toronto, după care a activat timp de 19 ani ca ofiţer-inginer în cadrul forţelor armate canadiene. A participat la misiunile din Bosnia şi Afganistan şi a primit mai multe distincţii, printre care Canadian Forces Decoration şi Commemorative Medal for the Golden Jubilee of Her Majesty Queen Elizabeth II. Motivele plecării din România sunt “diverse”, însă se pierd undeva în memorie şi devin evazive. Cuvinte precum “morală”, “etică”, “legislaţie”, “toleranţă”, “rezistenţă” creionează cumva scena părăsirii ţării în 1976.“Tatăl meu a fost secretarul general al mişcării de rezistenţă din Ardealul de Nord. Ca şi orice ardelean, s-a căsătorit cu o unguroaică. Deci, românul cu… o contradicţie. Deci, contradicţiile sunt la ordinea zilei în Ardeal” spune Chişu. Epopeea plecării spre Canada a avut o escală: Italia. Chişu s-a căsătorit cu o italiancă, fiica unui general italian, ceea ce a făcut ca prezenţa sa în România să fie privită cu circumspecţie. Chişu spune că a anticipat Revoluţia română, având în vedere situaţia internaţională existentă la acea vreme şi situaţia din ţară, care nu putea să mai continue pentru multă vreme. “În 1986 am venit numai pentru câteva ore la Satu Mare, în oraşul meu natal, să vizitez mormântul părinţilor. Numai câteva ore, dar a fost o situaţie de şoc pe care am întâlnit-o. Am zis că nu va mai dura prea mult această situaţie”, spune Chişu. Deputatul canadian priveşte cu ochi buni evoluţia României plecând de la momentul 1989 şi consideră că societatea românească s-a apropiat de civilizaţia occidentală.“
Situaţia este înspre foarte bine. România a avut o dezvoltare exponenţială. Ceea ce văd azi în Bucureşti, unde am terminat facultatea, sau peste tot în România – oraşul meu natal nu l-am recunoscut aproape datorită construcţiilor, evoluţiilor şi apropierii cât mai rapide de civilizaţia occidentală”. Chişu vorbeşte dezinvolt, dar cu un pronunţat simţ al lucrului bine făcut, despre campania electorală foarte grea pe care a dus-o în Canada, în condiţii de vreme vitregă, fiind ninsoare, peste care s-au suprapus sărbătorile de Paşti. “Există un sistem extrem de riguros în felul în care e finanţată campania. Fiecare constituent poate să contribuie la nivel federal cu 1.100 de dolari. Asta e limita contribuţiei pe care o poate face fiecare, individual. La nivel de companii sunt complet interzise contribuţiile politice din partea acestora. Ai o limită în circumscripţia ta electorală de câţi bani poţi să cheltuieşti în campanie. Limita în circumscripţia mea electorală a fost de 88.812 dolari”, a mărturisit Chişu. “Am scris un cec de zece cenţi în plus, ca donaţie. Nu a fost acceptat”. Deputatul român mai vorbeşte şi despre traseismul politic, care în Canada nu există. “Nu avem traseiști în Canada. Rar se întâmplă ca un membru al partidului să treacă de cealaltă parte, extrem de rar. Nu cunosc ca cineva care a trecut dintr-un partid în altul să fie vreodată revotat în Parlament. Alegătorul te alege pe o platformă a partidului respectiv. În momentul în care treci la alt partid, nu mai poţi fi reales”, a spus Chişu. Corneliu Chişu a fost ales parlamentar în Camera Comunelor din Canada în urma alegerilor parlamentare din anul 2011, reprezentând districtul electoral Pickering—Scarborough East, din partea Partidului Conservator. Sătmăreanul nu a reuşit să obţină în toamna anului 2015 un nou mandat de parlamentar, dar nici nu regretă. Partidul său a fost scos de la guvernare după 10 ani şi nu consideră că ar fi putut face prea multe din opoziţie. Nu e dezamăgit de pierderea alegerilor, deşi a obţinut cu 5.000 de voturi mai mult decât reuşise în prima încercare electorală din 2011. Cât a fost parlamentar, a condus grupul de prietenie Canada – România, Canada- Polonia, Canada – Ungaria, fiind cel care şi-a dedicat activitatea pentru a face remarcată zona est-europeană în Parlamentul canadian – zonă, care, în opinia sătmăreanului, nu era recunoscută la adevărata ei valoare. Munca sa i-a adus şi distincţii: a fost decorat ca Ofiţer al Ordinului Civic în trei ţări diferite, România, Ungaria şi Moldova. Lobby-ul lui pentru ca românii să poată ajunge în Canada fără vize a dat roade deoarece din 1 decembrie a acestui an românii vor putea merge în Canada fără viză, pentru maximum 6 luni.
Sursa-diasporatv.eu
