Sunt nemaipomenit de apreciați oamenii din țările dezvoltate, care gândesc. Rezultatele gândirii lor creative sunt recompensate atât din punct de vedere moral cât și material. În Japonia, în unele domenii de activitate, angajații, care lucrează pe fluxul de fabricație, sunt consultați periodic de specialiști, iar cei care gândesc și emit idei menite să eficientizeze tehnologia de fabricație sunt apreciați și premiați la salariu. Ideile lor sunt preluate de către ingineri, care în cel mai scurt timp le materializează în diferite dispozitive performante, care reduc timpii de lucru și aduc plusvaloare. Deci, acești oameni valoroși nu sunt singuri. Alături de ei se află profesioniști foarte bine pregătiți, care au capacitatea de a evalua calitățile unui om care gândește. Manifestarea personalității lor nu este îngrădită de apucăturile celebrei Prostii. Cum poate un prost, un om „ slab pregătit ”, un mediocru să evalueze capacitatea intelectuală a unui om, care gândește în mod creativ ?
Avem și noi români, care gândesc și au această dorință de „ a schimba în bine” anumite proiecte și proceduri deficitare. Puțini români care au această calitate de a gândi se bucură de o receptivitate și dreptul de a vorbi în fața unor decidenți Puternici. Există însă multe „ bariere ” în calea celor care doresc, cu maximă generozitate și profesionalism, să schimbe anumite stări perfectibile din diverse domenii ale vieții sociale și economice. Acești oameni-gânditori trebuie să aibă grijă cum vorbesc și „ pun problema pe tapet ” în fața celor Puternici, uneori îngâmfați și olecuță paranoici, care dețin o funcție sau beneficiază de forța banilor și a sferei de influență. De multe ori, discursul este standard, în sensul că omul care gândește trebuie să vorbească în tonalitatea agreată de cel Puternic. Gândirea și dreptul de a vorbi sunt indispensabile.
Ai dreptul să vorbești, dar trebuie să te gândești foarte bine înainte de a emite anumite judecăți de valoare. De multe ori, poate spui adevăruri care-l subestimează în fața celorlalți pe cel Puternic, chiar dacă Domnia sa a greșit „cu voie sau fără voie”. Mai bine ar fi să-i comunici în particular constatările și observațiile tale legate de o situație penibilă dintr-un sistem sau altul, omule-gânditor. Dacă nu știi să vorbești „ cum trebuie ” ai toate șansele să atragi asupra ta: antipatia, invidia, subestimarea, discreditarea, marginalizarea și multe alte metehne ale unei gândiri prostești. În schimb există oameni Puternici, care agreează ideile bune ale celor care gândesc constructiv. Ei știu să evalueze anumite idei și să întrevadă eficiența acestora în perspectivă. Se spune că oamenii care gândesc trebuie să fie protejați și foarte bine remunerați de către cei Puternici. Oamenii valoroși sunt „ pe cale de dispariție ”, mai cu seamă pentru faptul că ei nu suportă subestimările proștilor Puternici.
În urmă cu vreo câțiva ani, am întâlnit un inginer în bătrânul nostru Sătmar. Acest om mi-a vorbit despre faptul că în momentul în care le-a prezentat celor Puternici ideile lui, aceștia l-au terfelit cu vorbe de ocară și-au râs de propunerile lui. După vreo câțiva ani, inginerul nostru gânditor a plecat în America, unde lucrează la cel mai valoros institut de cercetare științifică. A întâlnit acolo specialiști care au știut să evalueze ideile lui, iar ulterior s-a stabilit cu familia, definitiv, în State. Acest inginer mi-a mai spus despre faptul că a avut de-a face, pe la noi, și cu hoți de idei. Hoții și-au însușit anumite idei ale inginerului pe care le-au valorificat ulterior, în urma cărora au încasat niște „ bani frumoși ” . Ce-i drept, oamenii care gândesc sunt și altruiști, dar uită celebrele cuvinte: „ O idee scoasă în stradă nu mai are nicio valoare ” pentru emitent. Hoții se înfruptă repede-repede din trupul ei, și-o arogă, o patentează, iar omul care gândește se alege cu o dezamăgire dezolantă. Hoții de idei sunt ca niște hiene, care pândesc din umbră rezultatele oamenilor care gândesc.
Avem și noi câteva bariere arhicunoscute, satirice, care s-au născut în popor tot datorită oamenilor care gândesc: „La noi se muncește, nu se gândește”; „Nimeni nu-i profet în țara lui”; „La șefu’ intri cu ideile tale și ieși cu ideile lui”…Serios ?!
Dumitru Ţimerman