În discuţiile personale avute cu cei care conduc filiala Uniunii Scriitorilor de la Cluj, modestia lor recunoscută nedorind onoruri, laude şi alte astfel de lucruri, mi-am dat seama de perseverenţa în implicarea lor în viaţa şi activitatea scriitoricească a membrilor Uniunii şi viitorilor membri. Irina Petraş, fără să dorească, în ochii scriitorilor ce aparţin Clujului, a devenit cărturarul, omul de cultură destinat să-i reprezinte pe scriitori, cu o cunoaştere publică, liderul de opinie scriitoricească. Iată de ce frumoasele acţiuni ale scriitorilor se ţin într-un sediu ieşit din comun, în Cluj Napoca, centrul de cultură al unei mari părţi din ţară şi, de multe ori, cetatea de cultură a României. Nu spun la întâmplare „ieşit din comun”. Aşa şi este: prin aşezare, în centrul oraşului, spaţiu adecvat, potrivit ca o mănuşă pentru a aduna capete luminoase, între cărţi aşezate ştiinţific, estetic şi uşor de găsit, cu săli speciale, cu tablouri alese special, cu flori mereu îngrijite, cu însemne ale culturii naţionale şi universale şi mai ales, cu bunul simţ ce domneşte acolo. Poate pentru că atât Irina Petraş cât şi Doina Cetea, prin tot ceea ce fac, ce realizează zi de zi, n-o fac la întâmplare, ci gândit, planificat, întocmai ca un ceasornic ce funcţionează perfect. Acolo domneşte esteticul, sublimul şi frumosul. Tipăriturile scoase sub egida Filialei clujene sunt cu totul aparte din toate punctele de vedere. Am să dau câteva exemple, care sunt impresionante ca realizare, ca estetic şi mai ales prin conţinut. „Caietele Festivalului Naţional de Literatură”, festival aflat la ediţia a 2 –a sunt de o valoare ştiinţifică, abordând două tematici care nu trebuiesc uitate, ci mereu învăţate şi accentuate:
a) Şcoala Ardeleană şi începuturile modernităţii româneşti şi
b) Farmecul etinologiilor. Elogiu limbii române. Dacă amintim pe câţiva dintre semnatarii „Caietelor”, aş începe cu distinsul rector al Univ. „Babeş – Bolyai”, prietenul sătmărenilor şi al ţării, invitatul nostru la NV TV într-o emisiune dedicată lui Vasile Lucaciu. Astfel, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop prezintă afirmarea Şcolii Ardelene drept curentul cultural iluminist de o însemnătate uriaşă de la sfârşitul secolului 18, cu ecouri atât de puternice, u modele pregnante în spiritualitatea noastră.
Sigur, cele 255 de pagini îl găzduiesc pe Nicolae Manolescu, dezbătând „Comedia literaturii”, amintindu-l pe I. Budai – Deleanu cu poemul său eroi – comico – satiric, încheiat în 1812.
Îl întâlnim în frumoasele pagini ale „Caietelor” pe Constantin Cubleşan, pe Mircea Popa şi alţi puternici scriitori, ca în partea a 2-a „Farmecul etinologiilor. Elogiu limbii române” s-o avem pe Irina Petraş chiar cu un material ce poartă numele părţii acesteia, apoi Ioan- Aurel Pop cu „Latinitatea românilor”, Tudor Cătineanu cu „Limba română – emblemă aniversativă” şi o serie de nume cunoscute în ştiinţa literaturii: Ionuţ Vulpescu, Vasile Sebastian Dâncu cu „Paznici la lumină”, Doina Curticăpeanu „Când scriu, aştept”, Ion Taloş, Ştefan Borbely, Leo Butnaru, Lucian-Vasile Szabo. În loc de Postfaţă se prezintă „Nicolae Manolescu la Cluj”, aceasta întâmplându-se între 4 şi 6 oct. 2015 când preşedintele USR, Nicolae Manolescu, a fost oaspetele Universităţii „Babeş – Bolyai”, când s-a întâlnit cu studenţii Colegiului Studenţesc de Performanţă Academică, gazdă fiind prof. Ilie Rad de la Facultatea de Jurnalism. Au aflat studenţii şi aflăm şi noi că N. Manolescu a fost 53 de ani cadru didactic al Facultăţii de Litere a Univ. Bucureşti, acum este profesor emerit acolo. A publicat peste 70 de volume, pe lângă monumentala „Istorie critică a literaturii române: 5 secole de literatură adusă la vederea noastră”. A realizat emisiunea de la Pro TV „Profesiunea mea- Cultura”, a condus 25 de ani revista „România literară”, a fost mult timp ambasadorul României la UNESCO, la Paris, este membru al Academiei Române, la al treilea mandat de preşedinte al USR. Au mai fost preşedinţi L. Rebreanu, M. Sadoveanu, Z. Stancu, M. Beniuc, Virgil Teodorescu, George Macovescu, Mircea Dinescu, D.R. Popescu, Eugen Uricaru.
Sigur, evenimentul se datoreşte d-nei Irina Petraş, şi de data aceasta o organizare de excepţie, cu care noi, cei din Filiala Cluj ne mândrim, o apreciem şi-i mulţumim pentru că se păstrează şi ne păstrează conştienţi de menirea ce-o avem!
Laura Poantă nu se dezminte nici de data aceasta, realizând o copertă tot atât de atractivă ca şi cea a Antologiei lui Irina Petraş „Lumina din cuvinte”, cu 426 pagini şi cu peste 170 de semnatari, mulţi cunoscuţi mie şi apreciaţi de o lume: Ion Pop, Tudor Cătineanu, Irina Petraş, Ion Vlad, Ioan Aurel Pop, N. Manolescu, Ion Mureşan, Vasile S. Dâncu, Cornel Udrea, Laura Poantă, Nicolae Băciuţ, Ana Blandiana, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cocora, Aurel Rău, Rodica Scurtu Milaş şi George Vulturescu. Multe activităţi şi multe producţii literare se leagă de numele harnicei şi priceputei Irina Petraş, care îşi propune mereu, ca împreună cu Doina Cetea, să facă din filiala Cluj un centru care să adune scriitori nu să-i împrăştie. Eu le asigur că au reuşit, cum nimeni în ţară n-a reuşit, scriitorii simţindu-se ca la ei acasă.
Mulţumirile sunt puţine, dar urările de sănătate, bucurii şi împliniri sunt din inimi multe pornite şi adresate lor! Sărbători fericite şi „La Mulţi Ani!”. Să aveţi succese în tot ceea ce faceţi, iar prietenii adevăraţi să-i simţiţi când e nevoie, că prietenia adevărată ce ne-o arătaţi ţine cât viaţa!
Teodor Curpaş