Despre salcâmul japonez de pe actualul bulevard Transilvania nu se știu prea multe lucruri. Se presupune că are până la 100 de ani. Dar nimeni nu știe exact de ce are forma pe care o are. Chiar dacă această specie nu este protejată în România, exemplarul de lângă Palatul Administrativ este declarat monument al naturii de interes local.
Cultivat în România ca specie dendrologică, salcâmul japonez nu este o raritate, însă, cel din Satu Mare este unic datorită aspectului ieşit din comun care atrage imediat atenţia. Turiştilor care ajung în Satu Mare le este recomandat ca obiectiv ce nu trebuie ratat pentru fotografii spectaculoase, în timp ce sătmărenii, deşi sunt familiarizaţi, se minunează în continuare. Felician Pop, directorul Muzeului Judeţean, explică:
“Este o specie de salcâm japonez obţinut de un împătimit al botanicii. Atunci când a sădit acest salcâm, în urmă cu foarte mulţi ani, el a încolăcit mlădiţele foarte tinere în aşa fel încât la maturitate să aibă o formă spectaculoasă.”
De asemenea specialistul Ioan Man din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) a declarat pentru AGERPRES că un asemenea exemplar nu se mai găsește nicăieri deoarece trunchiul copacului este format din împletirea ramurilor.
“Salcâmul japonez este cultivat în România ca specie dendrologică, se găsește în parcuri, pe străzi, în județul Satu Mare se găsește în mai multe locații. El, ca atare, ca specie, nu este o specie protejată, dar acest exemplar este protejat pentru că trunchiul provine din împletirea mai multor ramuri și are o formă deosebită. În alte zone nu se mai întâlnește un exemplar cu conformația aceasta. El are, probabil, o vârstă între 60 și 80 de ani. A fost declarat monument al naturii de interes local prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 4 din 1995. Practic are și un aspect dendrologic când înfrunzește, iar când înflorește are niște fructe tip păstăi — face parte din familia leguminoaselor, cu originea din Asia de est, respectiv Korea, China”, a declarat Ioan Man.
Istoria salcâmului este una demnă de filme. Cândva a făcut parte dintr-un impresionant cartier evreiesc, iar pe urmă a fost martorul schimbării radicale din centrul Sătmarului. Vechiul cartier evreiesc a fost ras de pe fața pământului, în locul său fiind amenajat Centrul Nou al municipiului Satu Mare, cu mai multe blocuri, Palatul Administrativ și o piață betonată.
Directorul Muzeului Județean, Felician Pop, a explicat că salcâmul era în grădina unui evreu pasionat de botanică, ce avea mai mulți arbori exotici.
“Ca printr-un miracol, din întreaga lume veche a centrului nou a rămas în picioare doar acest salcâm japonez. Sătmărenii îi spun ‘pomul răsucit’ pentru că are o specificitate a trunchiului fiind încolăcit. Acest salcâm se afla în capătul grădinii unui negustor evreu, mare îndrăgostit de botanică și plante rare și exotice. Este cu atât mai interesant cu cât acest salcâm, cu toate că nu este specific zonei noastre, a supraviețuit. Cred că are undeva la 100 de ani. În cartierul evreiesc din Satu Mare, partea lui aristocrată, locuiau negustori care aveau prăvălii pe Corso-ul evreiesc, cum este cunoscut și astăzi. Unul dintre acești negustori, împătimit al florilor, al arborilor exotici, a plantat acest salcâm interesant. În anii ‘70, acest cartier a fost ‘ras’ de pe fața pământului pentru a face loc centrului nou. Printr-un miracol, acest salcâm a rămas în picioare tocmai pentru că în planurile celor care au construit Centrul Nou, exact acolo nu venea nicio clădire, astfel că el a putut fi salvat. Este o ultimă relicvă a unei lumi din care nu a rămas decât un simplu salcâm japonez”, a spus Felician Pop.
Nicolae Ghişan
