Au mai rămas câteva săptămâni până la sfârşitul anului şcolar din învăţământul preuniversitar. Încă de pe acum elevii din clasa a XII-a împreună cu părinţii se gândesc, dar mai ales consultă ofertele universităţilor în vederea înscrierii lor la o facultate cu specializarea aferentă. În aproape toate discuţiile, părinţii şi elevii absolvenţi de liceu analizează perspectivele existente pe piaţa forţei de muncă, în ceea ce priveşte angajarea acestora după absolvire, pentru a avea un venit sigur.
În mediul de afaceri există numeroase criterii de selecţie a viitorilor angajaţi, care pun accent în special pe experienţa într-un domeniu sau altul al absolvenţilor de facultate sau de Şcoală postliceală. Întrebările interogative, directe şi nemiloase, care domină interviurile se referă la: „ Ce ştii să faci?” şi „ Aveţi experienţă în domeniu…?”. În diverse situaţii, deopotrivă, părinţii şi absolvenţii de facultate se revoltă, mai ales când este vorba de a doua întrebare. Unii studenţi, care au fost dornici de a învăţa mai multe din domeniul practicii, în timpul studiilor s-au angajat la: firme, bănci şi instituţii pe posturi cu studii medii, iar după absolvire au susţinut examene pe posturile rămase vacante. Iată o strategie pe care unii absolvenţi sătmăreni au adoptat-o şi trebuie să recunoaştem că aceasta s-a bucurat de succes.
În alte situaţii, studenţii au acceptat să lucreze în calitate de practicanţi, fără să primească în schimb niciun ban, dar faptul că după absolvire au făcut dovada că au lucrat la angajatorii respectivi aceştia i-au angajat fără să mai stea pe gânduri. Mai nou, angajatorii, la fel ca în Occident, încheie contracte cu unele Şcoli de meserii sau cu Facultăţi, în baza cărora plătesc şcolarizarea elevilor sau studenţilor, care se specializează în meseriile de care au nevoie firmele respective. După absolvire, cei care au beneficiat de şcolarizarea plătită de angajator, au un loc de muncă asigurat şi un salariu decent, în baza unui contract încheiat cu noii angajaţi.
Foarte mulţi absolvenţi de liceu sau elevi de liceu ar fi interesaţi ca să înveţe şi o meserie încă de pe băncile şcolii. Ei se plâng de faptul că foarte mulţi dintre ei termină liceul şi ştiu mai multă teorie decât practică. Tinerii din zilele noastre sunt foarte inteligenţi, iar în unele situaţii sistemul de învăţământ nu mai corespunde cu noile exigenţe şi cerinţe existente în economia de piaţă. Încet-încet, dar cu folos, în timpul facultăţii se pune mare accept pe practica efectuată de studenţi în unele: instituţii, spitale, bănci, fabrici de procesare, laboratoare, dar şi în administraţiile publice locale. De multe ori li se reproşează tinerilor absolvenţi că nu au răbdare, după ce se angajează, să treacă peste nişte etape pentru a ajunge la performanţă, iar apoi la un salariu bun. Unii renunţă prea devreme, îşi dau demisia şi pleacă în străinătate unde prestează nişte munci umilitoare, care sunt cu mult sub nivelul potenţialului intelectual şi pregătirea lor profesională.
Tinerii mai reproşează decidenţilor că nu „prea sunt băgaţi suficient în seamă” şi mulţi au sentimentul că nu se ocupă nimeni de ei. După ce se angajează, unii absolvenţi de facultate prestează munci de calitate, dar angajatorii, datorită şi presiunii fiscale, n-au posibilitatea să le ofere salarii mai mari. Există elevi din învăţământul preuniversitar, care reproşează faptul că procesul de învăţământ nu este atractiv şi că este plictisitor. Ei sunt de părere că materiile de studiu ar trebui împletite mult mai bine cu lucrări practice, cu studii de caz, cu prelucrarea unor speţe şi cu alte soluţii menite să le ofere răspunsuri de rezolvare a unor situaţii dificile, pe care absolvenţii le vor întâlni în viaţa de zi cu zi. Adică, ei doresc să ştie încă de pe băncile şcolii cum vor trebui să acţioneze în situaţiile de criză, pe care le vor întâlni în viaţă. Mai în glumă, mai în serios, unii elevi afirmă că în momentul în care se vor confrunta în viaţă cu o problemă, o vor rezolva prin redarea unor informaţii teoretice învăţate în mod mecanic înainte de cursuri ? Ce-i drept, societatea românească democratică, dar nici familiile şi viitoarele lor familii, nu au nevoie de „absolvenţi papagali”…au nevoie de tineri care să gândească şi să acţioneze în timp util „pentru a se descurca în viaţă”.
Dumitru Ţimerman