În primele nouă luni ale acestui an încasările la bugetul general de stat au fost cu circa 6 miliarde de lei mai mici faţă de programul pe care Guvernul a fundamentat bugetul. Simplu spus, Executivul trebuie să “acopere” această “gaură” pentru a nu depăşi deficitul bugetar asumat în faţa FMI. Mai mult decât atât, dinamica sub aşteptări a încasărilor de taxe şi impozite va afecta în mod evident şi bugetul pe anul viitor.
Printre soluţiile pe care premierul Victor Pona le-a expus în cadrul ultimei şedinţe USL s-a numărat şi creşterea cotei unice de la 16% la 22%, alături de reducerea nivelului TVA de la 24% la 22%, măsuri care, teoretic, ar aduce încasări cu aproximativ 9,3 miliarde de lei mai mari la bugetul de stat în 2014.
La o majorare a impozitului pe venit, aflat în prezent la 16%, cu şase puncte procentuale, un angajat cu un salariu mediu net pe economie de 1.604 lei va pierde 112 lei, conform calculelor gândul.
gândul vă prezintă salariile pe care le-ar putea primi angajaţii din diferite ramuri ale economiei, în cazul în care impozitul pe venit va creşte cu şase puncte procentuale. Calculele au ca bază salariile medii nete raportate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la nivelul lunii august.
În cazul angajaţilor din administraţia publică şi din apărare, salariul mediu net ar scădea cu 160 de lei, respectiv până la 2.131 de lei.
Persoanele care lucrează în producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, muncitorii din industria extractivă şi lucrătorii din sectorul telecomunicaţiilor ar câştiga un salariu mediu net mai mic cu peste 200 de lei, în timp ce IT-ştii şi cei care lucrează în domeniul intermedierilor financiare ar pierde şi ei, la rândul lor, peste 250 de lei.
Cea mai mare tăiere de salarii, de 276 de lei, s-ar înregistra, raportat la salariile medii nete din luna august, în cazul angajaţilor din extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.
De ce este unificarea cotei unice şi a TVA la nivelul de 22% “o idee foarte proastă”
Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica, susţine că propunerea de unificare a cotei unice şi a TVA la 22% este “o idee foarte proastă” şi că o creştere cu şase puncte procentuale a primei este mult prea mare.
“Nu are logică o asemenea măsură pentru că impozitezi munca. Faci exact ceea ce nu ţi-ai propus tu ca Guvern”, a declarat Lungu pentru gândul. “Este un moment dificil pe care economia îl traversează în acest moment. Nu vii să îi mai dai un bobârnac să cadă în prăpastie”, a adăugat el.
Ilie Şerbănescu, analist economic, susţine că scenariul de scădere a TVA de la 24% la 22% şi de creştere a cotei unice de la 16% la 22% este “o bazaconie creată în laboratorul PSD” şi spune că oficialii FMI nu vor fi de acord cu aceasta.
“FMI nu le va aproba aşa ceva. Toate programele FMI sunt nişte programe de stabilizare pe seama reducerii consumului”, a declarat pentru gândul Şerbănescu. “În cazul României, este necesară reducerea consumului pentru că s-a extins prea mult, nu organic. S-a îngropat economia într-un consum prea mare”, a mai explicat el.
Analistul susţine, de asemenea, că în situaţia de faţă cota unică ar trebui scăzută, nu crescută. “Nu reduci TVA ca să stimulezi consumul care şi aşa este disproporţionat de mare faţă de PIB”, spune Şerbănescu.
“Acţiunea băncilor din 2003 – 2008 a dus la o reprezentare disproporţionată a consumului în PIB. În loc să dea credite pentru investiţii şi pentru crearea de locuri de muncă, băncile au dat credite de consum”, explică acesta, adăugând că în prezent consumul a ajuns să reprezinte o parte atât de mare din PIB, încât acesta din urmă nu poate să crească decât dacă ar creşte şi consumul, lucru care adânceşte practic dezechilibrele din economie.
Posibila reducere a TVA nu “reîntregeşte” puterea de cumpărare
O eventuală majorare a cotei unice de la 16% la 22% ar putea însemna o creştere a veniturilor bugetului statului cu aproximativ 13,3 miliarde de lei. Totodată, o scădere a nivelului TVA de la 24% la 22% ar putea însemna o reducere a încasarilor cu peste 4 miliarde de lei, conform calculelor gândul.
Calculele, realizate pe baza execuţiei bugetare în perioada ianuarie – august, pornesc de la premisa că gradul de încasare a taxelor, respectiv nivelul evaziunii vor fi în 2014 aceleaşi ca în perioada similară a anului în curs.
Economiştii au atras atenţia în repetate rânduri că o scădere efectivă a preţurilor în urma unei eventuale reduceri a TVA nu poate fi garantată, fiind posibil ca aceasta să se regăsească de fapt în profiturile producătorilor sau ale vânzătorilor.
În 2012, evaziunea fiscală a ajuns să reprezinte aproape 14% din PIB, potrivit calculelor Consiliului Fiscal realizate pe baza datelor INS.
De asemenea, după majorarea în 2010 a cotei TVA de la 19% la 24%, evaziunea fiscală în cazul acestei taxe, care reprezintă diferenţa dintre nivelul teoretic al TVA implicit în dimensiunea activităţii economice, a atins un maxim de 9,6% din PIB.
“O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară”, notau cei de la Consiliul Fiscal în Raportul anual aferent 2012.
“Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, evaziunea la TVA atingând un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (nivel similar celui din 1996), în 2011 – 2012 înregistrând o reducere până la 9,3% din PIB”, se mai explică în Raport.
