La începutul secolului XX apare şi la Satu Mare Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), cu scopul de ,,înaintare a literaturii române şi culturii poporului român pentru diferite specialităţi de ştiinţă şi arte şi alte asemenea”.
Dacă la începutul existenţei sale Asociaţiunea transilvană urmărea iniţierea şi susţinerea unei activităţi literare şi ştiinţifice, grupând în jurul său întreaga intelectualitate românească, din cauza înăspririi asupririi naţionale a popoarelor din monarhie, Astra îşi pune întreaga sa energie mobilizatoare şi creatoare în slujba emancipării poporului român. Activitatea Astrei, fiind ,,de aici înainte îndreptată nemijlocit asupra masei poporului român”, s-a concretizat într-o susţinută acţiune de răspândire a cunoştinţelor din diferite domenii de ştiinţă, care, după cum considerau activiştii Asociaţiunii, ,,vor putea contribui la prosperarea literaturii şi culturii spirituale şi economice a românilor din patrie”.
Astra îşi desfăşura activitatea prin despărţăminte şi agenturi, organizaţii ale asociaţiunii la nivelul judeţelor şi al comunelor, subordonate unui Comitet central, cu sediul la Sibiu.
Înfinţarea despărţămintelor şi agenturilor, hotărâtă în adunarea generală din 1869, de la Şomcuta Mare, a izvorât din necesitatea unei legături mai apropiate şi directe cu membrii săi din toate ţinuturile Transilvaniei, cu locuitorii din cele mai îndepărtate aşezări. Strădania fiecărui despărţământ era să devină în ţinutul său sufletul vieţii româneşti, antrenând la diferite manifestări cultural-instructive mai ales populaţia satelor.
Printre cei dintâi membri sătmăreni ai Astrei, s-a afirmat profesorul de limba română din Satu Mare, Petru Bran, animator neobosit al vieţii culturale sătmărene, figurând în analele asociaţiei printre primii membri cotizanţi de la înfiinţarea sa. Numărul membrilor din judeţul Satu Mare crescuse spre sfârşitul veacului trecut şi pentru o activitate mai bogată şi proeminentă în acest ţinut, devenea necesară înfiinţarea aici a unui despărţământ al Astrei.
Prin hotărârea Comitetului central al Astrei, Gh. Pop de Băseşti este ,,încredinţat” cu organizarea unui despărţământ în Sătmar. În februarie 1898, Gh. Pop de Băseşti raportează că, în ziua de 16 (a aceleiaşi luni) s-a constituit despărţământul Sătmar – Ugocea al Astrei. Sediul despărţământului a fost stabilit la Seini, situat aproximativ la egală depărtare de cele două judeţe. La adunarea de constituire au participat membrii vechi ai asociaţiei şi s-au inscris membrii noi, printre care dr. Vasile Lucaciu, Romul Marchiş, Alex. Steţiu, M. Ghiriti etc. Director al despărţământului a fost ales Gavril Lazăr de Purcăreţ, ajutat de un comitet cercual, din care făceau parte, printre alţii, Gh. Şuta, dr. Vasile Lucaciu, dr. Felician Bran, fiul profesorului Bran.
Potrivit regulamentului de funcţionare a despărţămintelor, membrii se întruneau anual în adunare generală al cărei loc şi dată erau stabilite, ca şi în cazul adunărilor generale ale Astrei, în adunarea precedentă în cadrul Adunărilor generale ale despărţămintelor se prezintă raportul despre activitatea anuală, se înscriu noi membri şi se dezbăteau propunerile noi, erau susţinute dizertaţii în faţa publicului. Întregul program era urmat de serbări populare. Întruniţi în adunarea anuală a despărţământului la Seini, în 13 iulie 1899, membrii îşi exprimă dorinţa de a ,,propaga cultura poporului român pe toate terenurile posibile”. În aceeaşi adunare s-a preconizat înfiinţarea ,,reuniunii femeilor din Sătmar”. În anul 1910, numărul reuniunilor de femei, corale, de învăţători din judeţ erau de treisprezece.
Astra sătmăreană şi-a creat merite notabile în privinţa desfăşurării unei preţioase acţiuni de stimulare a activităţii artistice, în special prin înfiinţarea de coruri, fanfare, echipe de dansuri populare, precum şi prin numeroase şezători şi serate literar-artistice, integrate în bogate acţiuni prilejuite de sărbătorirea unor evenimente istorice de interes naţional sau de adunările sale generale.
Nicolae Ghisan