Clădirea care găzduieşte astăzi secţia de artă a Muzeului Judeţean din Satu Mare a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neogotic, fiind declarată monument de istorie şi arhitectură – cunoscută în oraş sub numele de “Casa Vecsey”.
Pe acest teren se afla în secolul al XVIII-lea o clădire ce servea ca depozit al cetăţii Satu Mare. În această clădire a fost semnată în anul 1711 pacea de la Satu Mare, în urma înfrângerii răscoalei lui Francisc Rakoczy al II-lea. (n.r. există însă voci care spun că Pacea a fost semnată la Carei).
Clădirea are o planimetrie în formă de “L” fiind compusă din două corpuri diferite ca stil arhitectural, provenind din perioade diferite de construcţie.
Pe locul acestor două edificii era o veche clădire cu un etaj, cu un portal de intrare încadrat de un arc în plin centru, aparţinătoare cetăţii Satu Mare.
În 1798, baronul Vecsey cumpără clădirea realizată în stil baroc în formă de “L” având un coridor deschis cu arcade semicirculare. Astăzi se mai păstrează un corp din această construcţie, care este socotită cel mai vechi edificiu civil păstrat din oraş.
În anul 1842 s-a ridicat corpul de clădire în stil neogotic, cu parter şi un etaj. Faţada este construită din două registre cu nouă deschideri ogivale reprezentând la parter uşi de acces, din care doar aceea din centru este funcţională, iar la etaj, dispuse simetric, ferestrele delimitate de ancadramente simple, cu excepţia ferestrei centrale, de deasupra porţii de intrare care este înscrisă într-un ancadrament-acoladă, terminat în partea superioară cu un fleuron stilizat în manieră gotică.
Imaginea de ansamblu a clădirii este echilibrată, un plus de monumentalitate oferindu-i un fronton triunghiular suprasituat ferestrei centrale de la etaj, cu o deschidere circulară în care se află montat un grilaj polilobat. Sistemul de boltire este diferenţiat: a vela, semicilindric sau plat. Ulterior, în partea dinspre curte s-a adăugat un corp care adăposteşte casa scărilor.
În 1911 pe clădire a fost montată placa comemorativă a Păcii de la Satu Mare, executată de pictorul Aurel Popp. În 1969 s-a deschis expoziţia permanentă, dedicată pictorului sătmărean Aurel Popp (1879 – 1960) iar în 1985 s-a deschis expoziţia de bază ce cuprinde operele artiştilor plastici români din secolul al XX-lea. În anul următor s-a înfiinţat atelierul-galerie ce găzduieşte donaţia graficianului Paul Erdös (1916 – 1987), iar în 1996 s-a deschis Atelierul Memorial Erdös, în sediul din Pasajul Dacia nr. 8, prezentând donaţia şi atelierul de creaţie al graficianului, spaţiul expoziţional de aici fiind destinat expoziţiilor temporare.
Expoziţia de bază a secţiei de artă a Muzeului Judeţean cuprinde operele unor personalităţi artistice reprezentative ale artei plastice româneşti din secolul XX: Henri Catargi, Dumitru Ghiaţă, Eustaţie Stoenescu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Petre Abrudan, Ştefan Popescu, Bene Jozsef, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Gheza, Ion Vlasiu, Ovidiu Maitec, precum şi sătmărenii Aurel Popp şi Paul Erdos. Colecţia mai cuprinde lucrări ale unor reprezentanţi de seamă ai Centrului artistic de la Baia Mare precum: Ziffer Sandor, Mikola Andras, Kadar Gheza, Eugen Pascu, Mund Hugo etc. Colecţia de artă plastică contemporană cuprinde lucrările unor artişti de prestigiu ca Ion Sălişteanu, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Gheorghiu, Vasile Kazar, Octav Grigorescu, Marcel Chirnoagă, Brăduţ Covaliu, Vasile Dobrian, Paulovics Laszlo, Toros Gabor şi mulţi alţii, precum şi numeroşi artişti sătmăreni.
Nicolae Ghişan
