Statul român pierde milioane de lei din cauza legislaţiei extrem de permisive, în special după ce Uniunea Europeană ne-a obligat să eliminăm închisoarea contravenţională. Este vorba despre contravenienţii care nu îşi plătesc amenzile, sunt insolvabili, adică nu au nimic pe nume pentru a fi executaţi silit, şi nici nu se obosesc să presteze muncă în folosul comunităţii, după cum prevede legislaţia în vigoare. Şi asta pentru că nimeni nu îi poate obliga, după cum susţin chiar şi magistraţii sătmăreni. Culmea, munca în folosul comunităţii rămâne la latitudinea contravenientului, care poate refuza această obligaţie în mod sistematic, fără ca cineva să îi poată face ceva. Şi, uite aşa, se formează un cerc vicios în care contravenienţii insolvabili se plasează deasupra legii, spre disperarea cetăţenilor de bună credinţă, plătitori de taxe şi impozite.
Un vid legislativ recunoscut de magistraţi
Până în prezent nimeni n-a reuşit să elaboreze o strategie pentru a-şi recupera banii de la cetăţenii amendaţi de diverse instituţii, care n-au plătit aceste sancţiuni. Ar putea fi obligaţi să muncească în folosul comunităţii, dar legea este atât de prost făcută, încât ei pot scăpa fără să achite vreo sancţiune şi fără să fi lucrat vreun minut. Acest fenomen este recunoscut chiar de către magistraţii sătmăreni. De exemplu, preşedintele Secţiei penale a Tribunalului Satu Mare, Mihai Ciorcaş, care a folosit chiar termenul de “cerc vicios” când vine vorba despre contravenienţii insolvabili şi despre eventualele ore de muncă în folosul comunităţii. “Pe linia contravenţiilor se înregistrează un cerc vicios. Deşi i se spune contravenientului că trebuie să muncească în folosul comunităţii dacă nu îşi poate plăti amenda, acesta poate refuza, căci este la latitudinea sa. Este din nou amendat, vine din nou în faţa instanţei şi tot aşa”, a precizat judecătorul Mihai Ciorcaş. Conform aceleiaşi surse, situaţia stă mai bine doar când vine vorba despre amenzile penale, căci acolo nu prea îşi mai permit infractorii să refuze munca în folosul comunităţii.
Circuitul amenzilor în natură
Mii de sătmăreni încasează amenzi pe bandă rulantă, dar pe care nu se sinchisesc să le plătească. De ce?! Pentru simplul fapt că nimeni nu îi poate obliga. Oricum, circuitul sancţiunilor funcţionează destul de bine pe linia poliţie şi direcţiile de taxe şi impozite locale, doar că totul se opreşte în momentul în care trebuie făcută executarea silită. Şi asta pentru că în cele mai multe cazuri nu prea este ce să se execute silit. Aşadar, cum contravenienţii nu au nimic pe numele lor, deci statul nu are ce lua în contul amenzilor, acestea sunt retrimise poliţiei. Care poliţie solicită instanţei transformarea amenzii în muncă în folosul comunităţii. Instanţa decide şi trimite sentinţa la primărie. Este chemat omul să muncească însă dacă nu vrea, culmea, nimeni nu poate să-l oblige, pentru că, incredibil, aşa este legea. Şi ne întoarcem de unde am plecat. Iar vinovatul primeşte o nouă amendă. Circuit criticat tocmai de către judecători, ca să nu mai vorbim despre funcţionarii publici ai primăriilor sau despre poliţişti.
Probleme mari în mediul rural
Faptul că în foarte multe cazuri cetăţenii aleg să nu îşi plătească amenzile, iar autorităţile nu au cum să îi constrângă, este o reală problemă, mai ales că aceşti bani ar trebui să rotunjească veniturile bugetelor locale ale primăriilor. Mai ales în zonele rurale, multe din aceste persoane ajung să cumuleze datorii din amenzi de ordinul a miilor de lei, lucru care declanşează apariţia unui cerc vicios. Aceştia nu au posibilitatea de a le achita, primăriile nu strâng bani la bugetul local, iar datornicii, figurând ca având cazier fiscal, întâmpină dificultăţi în a beneficia de anumite indemnizaţii sau ajutoare sociale. Comunele în care întâlnim cel mai des astfel de situaţii sunt acelea în care sumele adunate din amenzile neîncasate sunt şi cele mai mari, în majoritatea cazurilor fiind vorba de cele care au o populaţie numeroasă de etnie rromă.
În cazul persoanelor care nu au venituri, se trece la muncă în folosul comunităţii pentru achitarea amenzilor.
Ciprian Bâtea
