De câţiva ani un nou ocol silvic privat îşi desfăşoară activitatea în judeţul Satu Mare. În cadrul Ocolului Silvic „Codrii Sătmarului” sunt administrate peste 4.000 de hectare de pădure, proprietatea mai multor unităţi administrativ-teritoriale, respectiv a unor persoane fizice, composesorate, asociaţii şi culte religioase. Conducerea ocolului a realizat ieri (n.r. joi) o acţiune de plantare în pădurea Dolina, în zona localităţii Cean. Iniţiativa acţiunii de împădurire aparţine conducerii Ocolului Silvic „Codrii Sătmarului”. Acesta s-a format oficial la finele anului 2011 şi are în administrare mii de hectare de pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale.
„Ocolul a luat fiinţă în anul 2011 prin colaborarea a şapte primării care au adus în asociere în jur de 3.000 de hectare, astfel că în 2011 a luat fiinţă Ocolul Silvic “Codrii Sătmarului”. La începutul anului 2012 a început efectiv activitatea. În prezent, suprafaţa ocolului este de 4.000 hectare. Pe lângă proprietarii din cele şapte primării Hodod, Bogdand, Supur, Săcăşeni, Căuaş, Tăşnad, Săuca au mai intrat composesorate din Dobra, Chegea, Sărăuad. De curând am preluat şi Primăria Păuleşti ca şi membru în Asociaţia Ocolul Silvic “Codrii Sătmarului” şi foarte multe persoane fizice avem, în jur de 1.200 hectare ale persoanelor fizice pentru care se vor întocmi amenajamente silvice, conform prevederilor din Codul Silvic. Ocolul este structurat pe trei districte, Districtul 1 Crasna, dincolo de Crasna cu Primăriile Hodod, Supur, Composesoratul Racova, Composesoratul Dobra, Districtul 1 Tăşnad care este format din Primăria oraşului Tăşnad, persoane fizice, asociaţii de proprietari din Săcăşeni, respectiv Tăşnad, composesoratul Sărăuad şi numeroase persoane fizice, respectiv trei biserici, Biserica Reformată Tăşnad, Biserica Ortodoxă din Unimăt şi Biserica Reformată din Nadiş. Scopul acţiunii de astăzi (n.r. ieri) este popularizarea plantării arborilor, adică să facem cât mai multă pădure, pentru că având în vedere situaţia, schimbările climatice afectează foarte mult pădurea, şi din această cauză orice suprafaţă care se poate preta la astfel de activităţi trebuie plantată pentru că primim o gură de oxigen şi peisagistica este alta”, a declarat şeful Ocolului Silvic “Codrii Sătmarului”, inginerul Balogh Sandor.
În cadrul acţiunii de ieri pe o suprafaţă de un hectar au fost plantaţi peste 200 de puieţi de salcâm. La acţiunea de împădurire au luat parte şeful Ocolului Silvic „Codrii Sătmarului”, inginerul Balogh Sandor, responsabilul cu regenerarea pădurilor din cadrul Ocolului Silvic „Codrii Sătmarului”, inginerul Ioan Fogaş, senatorul UDMR Pataki Csaba, directorul Direcţiei Silvice Satu Mare, Sever Şter, şefa Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Satu Mare, Antal Maria, primarul oraşului Tăşnad, Vasile Mitraşca, primarul comunei Hodod, Balogh Francisc, şeful Poliţiei Oraşului Tăşnad, comisarul şef de poliţie Dorel Chivari, şi reprezentanţi ai comunităţii locale. „Este un lucru bun că s-a înfiinţat acest ocol silvic, din păcate s-a demonstrat de două decenii că statul nu este cel mai bun administrator pentru bogăţiile pe care le-a gestionat, la fel este şi în cazul pădurilor. Un ocol silvic privat este mult mai uşor tras la răspundere”, a declarat senatorul Pataki Csaba. Primarul oraşului Tăşnad susţine că noua administrare a pădurilor Primăriei Tăşnad dă roade. “Am venit aici pentru că această grupă de pădure în care s-a făcut plantarea aparţine de Primăria oraşului Tăşnad, sigur administrată deocamdată de către Ocolul „Codrii Sătmarului”. De patru ani de zile suntem în acest ocol silvic şi vreau să vă spun că practic sunt rezultate, rezultate însemnând faptul că putem gestiona împreună această pădure şi poate pentru prima dată în ultimul an pădurea oraşului Tăşnad a început să aducă bani şi pentru bugetul oraşului. Cred că acest aspect este cel mai important”, a declarat primarul Tăşnadului, Vasile Mitraşca. În această perioadă au loc o serie de acţiuni de împădurire în tot judeţul Satu Mare, dat fiind faptul că între 15 martie şi 15 aprilie se derulează campania „Luna Pădurii”.
Lorena Georgi
