Marele învingător al alegerilor legislative din Ungaria desfăşurate duminica trecută este Viktor Orban. Astfel, Guvernul conservator condus de el va continua să conducă destinele ţării vecine încă patru ani. Victoria lui Viktor Orban, la care şi-au exprimat opţiunile şi maghiarii din România, nu este o surpriză. Necunoscuta era dacă partidul FIDESZ îşi va păstra majoritatea de două treimi de deputaţi care i-a fost extrem de utilă pentru a-i cimenta puterea, din 2010 până în prezent. Deşi FIDESZ a pierdut ceva teren comparativ cu 2010, a izbutit să-şi menţină majoritatea de două treimi. Alianţa social-liberală s-a clasat pe locul al doilea cu 27% din voturi.
“Înfrângerea este amară şi o mare dezamăgire pentru cei care au vrut să schimbe Guvernul”, a recunoscut unul din liderii opoziţiei, fostul prim-ministru tehnocrat Gordon Bajnai. De altminteri, opoziţia de stânga şi-a recunoscut înfrângerea. Partidul de extremă-dreapta Jobbik, cu un discurs antisemit şi împotriva românilor, a obţinut un scor foarte bun, în creştere faţă de 2010: 20,54% faţă de 17%.
Micul partid de stânga şi liberal LMP abia a reuşit să rămână în Parlament (5,2%).
Sistemul electoral din Ungaria, care a fost aplicat pentru prima dată la scrutinul legislativ de duminică, a fost modificat de formaţiunea guvernamentală şi a fost croit tocmai pentru a-i facilita acesteia victoria. Principalele prevederi ale reformei electorale au constat în reducerea aproape la jumătate a numărului de deputaţi – de la 386 la 199 -, redesenarea circumscripţiilor, suprimarea celui de al doilea tur de scrutin şi declararea victoriei doar cu majoritatea relativă. Nu în ultimul rând, s-a permis accesul la vot al etnicilor maghiari din alte ţări ca România şi Slovacia, majoritatea consideraţi pro FIDESZ.
OSCE a afirmat luni că partidul premierului ungar a fost avantajat de media şi de legea electorală, dar scrutinul le-a oferit ungurilor o alegere transparentă. Guvernul german i-a cerut lui Viktor Orban să “respecte drepturile fundamentale” şi a avertizat că în Europa nu poate fi loc pentru antisemitism şi rasism, de exemplu împotriva romilor.
Subliniem, de asemenea, faptul că în mesajele de felicitare protocolare ale instituţiilor trimise luni lui Viktor Orban se pot identifica şi rezerve faţă de un lider care a sfidat Bruxellesul. Excesele sale, după cum se ştie, au fost taxate nu de puţine ori de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi de vicepreşedinta Viviane Reding, ambii din aceeaşi familie politică a Partidului Popular European, la care este afiliat şi FIDESZ.
Voicu D. Rusu